Prin „Declaraţia de la Paris”, adoptată cu ocazia celui de-al X-lea Congres Forestier Mondial din anul 1991, s-a stabilit ca ziua de 13 martie să fie declarată Ziua Internațională a Plantațiilor Forestiere. În acest fel s-a dorit să fie subliniată importanța perdelelor de protecție forestieră, mai ales în contextul schimbărilor climatice.

          Plantaţiile forestiere au un rol important pentru ecosistemele naturii, deoarece  sunt create pentru:

• protecţia râurilor şi a bazinelor de apă,
• protecţia terenurilor agricole,
• reducerea suprafețelor terenurilor degradate,
• din necesități industriale şi energetice
•  reducerea distanţelor dintre masivele forestiere.

Înființarea plantaţiilor forestiere este una dintre măsurile de reducere a influenței negative a secetei şi de folosire raţională a apei din sol și are un loc aparte în protejarea solului de spălare şi eroziune. Totodată, constituie un mijloc de mobilizare a potenţialului ecologic al terenurilor agricole. De asemenea, fâşiile forestiere de protecţie reduc forţa vântului şi îmbunătăţesc microclima câmpurilor. Pe timp de viscol reţin zăpada şi preîntâmpină spulberarea ei de pe câmpuri. Primăvara reţin scurgerea apelor provenite din topirea zăpezii şi a ploilor torenţiale, îmbunătăţesc regimul hidrologic al teritoriului şi sporesc umiditatea câmpurilor. Ca rezultat, creşte recolta culturilor agricole și se ameliorează situaţia generală a întregului biosistem.

• Experimental, s-a stabilit că un hectar de pădure sau de fâșii forestiere, în perioada de vegetaţie activă, pompează din sol în aer mai mult de 30 t de apă. Astfel, pe timp de secetă, datorită fâşiilor forestiere umiditatea relativă a aerului creşte cu 10%, iar capacitatea de evaporare a plantelor se reduce în medie cu 15-20%. Astfel, fâşiile forestiere asigură economisirea apei.
• Plantațiile forestiere contribuie și la acumularea substanţelor organice în sol. Pe terenurile agricole protejate de plantații forestiere, conţinutul de humus în stratul arabil s-a mărit cu 0,21-0,50 %. În orizontul de sub stratul arabil se remarcă doar tendinţa spre mărire (0,09-0,07 %).

În concluzie, înființarea fâșiilor de protecție forestiere reprezintă unul dintre mijloacele active aflate la îndemână pentru lupta împotriva schimbărilor climatice. În același timp, reprezintă și un mijloc de prevenire a poluării cu azot a apelor subterane. Rădăcinile plantelor ce alcătuiesc fâșiile forestiere ajung la adâncimi mai mari decât cele ale plantelor din culturile agricole și recuperează azotul nefolosit de culturi.

• Perdele forestiere protejează plantațiile și în mod indirect – prin atragerea și adăpostirea diverselor prieteni ai fermierului, care sunt protectorii naturali ale plantațiilor horticole, cum ar fi:

- Mamifere: ariciul, cârtița, chițcanii, liliecii, care distrug larvele, omizile și adulții a numeroase specii de insecte. Pe lângă acestea ei se mai hrănesc și cu melci, râme (viermi) și mamifere mici.

- Păsări: pițigoii, mierlele, muscarii suri, ciocănitorile pestrițe mari, măcăleandrii, codrașii, vrăbiile comune / europene / domestice, rândunelele și graurii, precum și păsările răpitoare de noapte sau de zi, care distrug multe insecte, dar și mamifere mici dăunătoare (de exemplu, șoarecii). Perdele forestiere, de asemenea, creează condiții pentru populațiile de fazani, potârnichi, hulubi, care pe lângă aportul la nimicirea dăunătorilor prezintă un interes deosebit pentru vânătoare.

- Reptile: broasca râioasă brună, gușterii și șopârlele sunt prădătorii naturali pentru numeroase insecte dăunătoare și limacși.

- Insecte: buburuze (ele și larvele lor consumă cantități mari de afide), păianjeni, libelule, etc.