Protecția și reglementarea utilizării regnului vegetal și cel animal, a resurselor biologice acvatice

Lumea animală și vegetală, resursele biologice acvatice, ca componente de bază ale biocenozelor naturale, joacă un rol important în menţinera echilibrului ecologic. Un şir de specii de animale și plante servesc drept surse pentru obţinerea unor materii prime industriale, medicinale, produselor alimentare şi altor valori materiale, necesare pentru satisfacerea populaţiei şi ale economiei naţionale, alte specii sînt utilizate în scopuri ştiinţifice, cultural-educative şi estetice.

Conferința UN cu privire la Mediu și Dezvoltare (Earth Summit), din 1992, a definit diversitatea biologică drept “variabilitatea organismelor vii din toate sursele, inclusiv, printre altele, a ecosistemelor terestre, marine şi a altor ecosisteme acvatice şi a complexelor ecologice din care acestea fac parte; aceasta include diversitatea în cadrul speciilor, dintre specii şi a ecosistemelor”. Această definiție este folosită în Convenția pentru Diversitatea Biologică – documentul internațional care definește politicile la nivel global legate de biodiversitate.

Obiectivele acestei convenții sunt “conservarea diversității biologice, utilizarea componentelor sale într-un mod durabil și partajarea corectă și echitabilă a beneficiilor care decurg din utilizarea resurselor genetice, inclusiv prin accesul corespunzãtor la resursele genetice, prin transferul adecvat de tehnologii potrivite, ţinînd cont de toate drepturile asupra acestor resurse şi tehnologii, şi prin finanţarea corespunzătoare”.

În cadrul Conferinţei Părţilor la CBD au fost adoptate şi principiile ce stau la baza conservării biodiversităţii şi dezvoltării durabile a sistemului socio-economic, după cum urmează:

- principiul prevenţiei: conservarea biodiversităţii se realizează eficient dacă sînt eliminate sau diminuate efectele posibilelor ameninţări;

- principiul precauţiei: lipsa studiilor ştiinţifice complete nu poate fi considerată ca motiv de acceptare a unor activităţi ce pot avea impact negativ semnificativ asupra biodiversităţii;

- principiul poluatorul plăteşte: cel ce cauzează distrugerea biodiversităţii trebuie să plătească costurile de prevenire, reducere a impactului sau reconstrucţie ecologică;

- principiul participării publicului la luarea deciziilor şi accesul la informaţie şi justiţie în domeniul mediului: publicul trebuie să aibă acces la informaţiile de mediu şi dreptul de a participa în procesul de luare a deciziilor de mediu;

- principiul integrării sectoriale: conservarea biodiversităţii şi utilizarea durabilă a componentelor sale trebuie luate în considerare în procesul de adoptare a deciziilor şi de stabilire a politicilor sectoriale;

- principiul abordării ecosistemice: reprezintă o strategie de management integrat, adaptiv, bazat pe aplicarea unor metodologii ştiinţifice corespunzătoare, care iau în considerare structura şi funcţiile ecosistemelor şi capacitatea lor de suport;

- principiul reţelelor ecologice: pentru asigurarea conectivităţii dintre componentele biodiversităţii cu cele ale peisajului şi ale structurilor sociale, avînd drept componente centrale ariile naturale protejate, se stabilesc culoare ecologice de legătură.

Republica Moldova a ratificat Convenţia cu privire la Diversitatea Biologică în anul 1995.

Conventia CITES a fost ratificată prin Legea nr. 1246 din 28.09.2000 pentru aderarea Republicii Moldova la Convenţia privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie (CITES).

CITES este Convenţia privind comerţul internaţional cu specii ale faunei şi florei sălbatice pe cale de dispariţie, adoptată la Washington la 3 martie 1973, un acord interguvernamental internaţional intrat în vigoare în 1975.

Scopul acestui act internațional este să garanteze că nici o specie a florei sau faunei sălbatice nu face obiectul unei exploatări nondurabile ca urmare a comerţului internaţional.

În toate cazurile în care obiectul exportului, reexportului, importului (punerii în liberã circulatie) și tranzitului îl constituie speciile de plante şi de animale înscrise în anexele nr. I-III din Convenţia privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie, persoanele fizice sau juridice interesate să desfăşoare aceste activităţi prezentă autorității vamale permisul sau permisele CITES, care se obţin de la Agenția de Mediu - Organul de gestiune cu avizul Autorității ştiinţifice - Academia de Ştiinţe a Moldovei (Institutul de Botanică, Institutul de Zoologie şi Institutul de Ecologie și Geografie).

Permisele CITES şi acordurile de mediu se obţin din timp

Pentru importul/exportul şi tranzitul animalelor şi plantelor din flora şi fauna sălbatică este necesar de obţinut la Organul de gestiune CITES următoarele documente:

- Permisul/Certificatul CITES al Republicii Moldova

- Acord de mediu pentru import sau export

Permisele/Certificatele CITES şi Acordurile de mediu sunt necesare pentru importul şi exportul:

- animalelor şi plantelor vii din fauna şi flora sălbatică

- pieilor şi produselor din rechin, crocodil, șopîrlă, şarpe, feline mari ( tigru, ghepard, leopard, jaguar)

- preparatelor tradiţionale medicinii orientale, cu conţinut ale părţilor speciilor rare (ca exemplu os de tigru, corn de rinocer, bilă de urs)

- produselor din os de elefant, carapace de broască ţestoasă şi corale

- cochilelor melcilor şi produselor din ele

- produselor din lemn negru, cactuşilor, orhideelor şi altor plante decorative

- caviarului şi a cărnii de sturioni

Listele speciilor de animale şi plante incluse în Anexele CITES sunt anexate la textul Convenţiei şi se modifică fiecare 2 ani.

Persoanele care procură unele produse şi suvenire turistice, contribuie la dispariţia unor specii periclitate. Animalele şi plantele, excluse din mediul natural, adeseori sunt ameninţate cu pierire la transportarea şi menţinerea inadecvată a acestora, iar speciile importate ilegal adeseori sunt infectate de boli periculoase şi parazitare. Inspectorii vamali, la hotarele ţării, în lipsa documentele necesare au împuterniciri de confiscare a orice animal sau plantă. Suplimentar la amendă contravenientul trebuie să achite costul procedurilor legale, dar în cazul animalelor şi plantelor vii şi cheltuielile pentru întreţinerea acestora şi reîntoarcerea în ţara exportatoare.

Inspectorii vamali, la hotarele ţării, în lipsa documentelor necesare au împuterniciri de confiscare a orice animal sau plantă.

În scopul protecției și reglementării utilizării resurselor regnului animal și cel vegetal, a resurselor biologice acvatice sunt eliberate următoarele acte permisive:

- Acord de mediu pentru exportul de animale sălbatice;

- Acord pentru exportul de plante;

- Acord pentru importul de animale sălbatice și/sau de plante;

- Autorizație pentru colectarea obiectelor regnului vegetal (plantelor spontane, inclusiv medicinale naturale);

- Autorizaţie pentru dobîndirea animalelor care nu constituie obiecte ale vînatului şi pescuitului (melci, broaşte, șopîrle, şerpi);

- Act permisiv eliberat pentru importul, exportul, reexportul și tranzitul obiectelor regnului vegetal și animal, părților și produselor acestora, reglementate de Convenția privind comerțul internațional cu speciile sălbatice de faună și floră pe cale de dispariție (CITES).

Temei juridic pentru eliberarea actelor permisive pentru activitățile enumerate mai sus servesc prevederile următoarelor acte normative:

- Legea regnului animal nr. 439-XIII din 27.04.95;

- Legea regnului vegetal nr. 239-XVI din 8.11.2007;

- Legea nr.1102 din 6 februarie 1997 cu privire la resursele naturale;

- Legea nr. 160 din 22.07.2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător,

- Legea nr. 1515-XII din 16 iunie 1993 privind protecția mediului înconjurător,

- Legea privind fondul piscicol, pescuitul și piscicultura nr.149 din 08.06.2006

- Codul Contravențional al Republicii Moldova nr. 218 din 24.10.2008;

- Legea apelor nr. 272 din 23.12.2011;

- Codul silvic nr. 887 din 21 iunie 1996, etc.

Pentru fiecare act permisiv sunt elaborate pașapoarte ecologice, care sunt plasate pe pagina web a Agenției de Mediu la rubrica ,,Acte permisive”.

Totodată, în scopul facilitării procedurii de depunere a cererilor pentru obținerea actelor permisive și pentru a putea face acest lucru de la distanță, în cadrul Agenției de Mediu a fost dezvoltat Sistemul Informațional Automatizat pentru Gestionarea și Eliberarea Actelor Permisive – SIA GEAP și sistemul electronic de eliberare a permisului pentru pescuit sportiv, amator și de agrement ,,e-Pescuit”.

Fiecare persoană are posibilitatea de a alege: să fie un consumator responsabil sau un observator impasibil.

Totodată, ar trebui să înțelegem că viaţa în armonie cu natura este întotdeauna mai bună decît viaţa într-o lume artificial creată, în care lumii nu-i pasă de mediul înconjurător.

Manifestînd o atenţie grijulie faţă de natura din jur, noi devenim spiritual mai buni.