E2 – Aria afectată și eroziunea solului
Întrebări-cheie:
- Care este suprafața totală a terenurilor agricole afectată de eroziunea solului în anul 2018?
- Cum a evoluat dinamica suprafeței terenurilor afectate de eroziune în ultimii 12 ani?
Mesaje-cheie:
- În anul 2018, suprafața totală a terenurilor agricole afectate de eroziune este de 10156,93 km2 ceea ce reprezintă 49% din suprafața terenurilor cu destinație agricolă (20730,22 km2).
- În anul 2018 se constată o tendință de creștere cu 6,6% a suprafeței terenurilor afectate de eroziune comparativ cu anul 2010.
Eroziunea solului este procesul de desprindere, transport şi depunere a particulelor de sol sub acţiunea agenţilor exogeni (apa şi vântul).
În Republica Moldova gradul de eroziune se apreciază în funcţie de afectarea orizonturilor genetice, pentru următoarele categorii:
- eroziune slabă – decopertarea până la 50% a orizontului A;
- eroziune medie (moderată) – decopertarea orizontului A în întregime (la suprafaţă apare orizontul B);
- eroziune puternică – decopertarea a mai mult de 50% a orizontului B.
Orizontul genetic al solului reprezintă un strat natural unitar din punctul de vedere al proprietăţilor morfologice şi analitice format prin aceleaşi procese pedogenetice.
Solul propriu-zis începe cu orizontul A, care se divizează în suborizonturi destul de variabile în diferite condiţii. Orizaontul A este orizontul de acumulare (a humusului şi a elementelor biotice sustrase de sistemele radiculare ale plantelor din rocă în decursul pedogenezei), cel mai activ şi biogen, în care se produc cele mai importante procese de solificare.
Partea de jos a profilului, orizontul B, reprezintă o zonă de tranziţie spre roca-mamă, unde procesele pedogenetice sunt mai puţin pronunţate. În orizontul B se depun unele substanţe şi elemente transportate din orizontul A, se produc diferite procese şi se formează suborizonturi specifice.
În Figura 4 sunt prezentate datele privind dinamica suprafeței terenurilor afectate de eroziunea solului, începînd cu anul 1965.
Fig. 4. Suprafața terenurilor agricole afectate de eroziunea solului
Sursa datelor: Cadastrul funciar general al Republicii Moldova.
Dinamica în creștere a suprafețelor erodate prezentată în Figura 4 demonstrează că resursele de sol ale Moldovei, au fost valorificate necorespunzător pe parcursul anilor. Potenţialul productiv înalt al cernoziomului şi procesul relativ simplu de valorificare (desţelenire) au contribuit la dezvoltarea agriculturii. Însă, exploatarea intensivă a terenurilor agricole fără respectarea asolamentelor, fără administrarea îngrășămintelor organice și predominarea culturilor anuale prăşitoare au favorizat procesul de eroziune.
Activizarea proceselor destructive a fost determinate în mare parte și de amplasarea pe pante cu înclinaţia de peste 2o a 80 % din terenurile agricole. Aceste terenuri au un risc sporit de a fi supuse eroziunii de suprafaţă şi liniară (de adâncime).
Fig. 5. Ponderea terenurilor afectate de eroziune din suprafața agricolă totală, 2018
Sursa datelor: Cadastrul funciar general ale Republicii Moldova.
Conform datelor prezentate în Figura 5, în anul 2018 suprafața totală afectată de eroziune a ajuns la 49% (10158998 ha) din suprafața totală a terenurilor cu destinație agricolă (2073022 ha), dintre care 572353 ha slab afectate de eroziune, 300341 ha moderat afectate și 143204 ha puternic afectate. Potențialul productiv al solurilor se reduce în medie cu 20% în cazul terenurilor slab afectate, cu 40 % al celor moderat afectate și, respective, cu 60-80% în cazul terenurilor puternic afectate.
Reieșind din situația creată, în scopul stopării proceselor erozionale, exploatării durabile şi al conservării resurselor pedologice, sunt strict necesare:
- aplicarea măsurilor silvoameliorative pe terenuri agricole slab productive sau distruse de alunecări de teren, pe ravene, soluri foarte puternic erodate; crearea carcasei verzi de perdele şi de plantaţii forestiere;
- implementarea măsurilor fitotehnice: asolamente antierozionale, creşterea culturilor în fâşii alternative, înierbarea spaţiilor între rânduri în plantaţiile pomiviticole;
- utilizarea procedeelor agrotehnice antierozionale: lucrarea solului de-a curmezişul pantei sau pe direcţia generală a curbelor de nivel;
- implementarea sistemului de lucrări pentru conservarea solului prin păstrarea reziduurilor vegetale;
Specificarea indicatorului
Definiția indicatorului
Indicatorul prezintă suprafața agricolă totală afectată de eroziunea solului și ponderea suprafeței agricole afectată de degradare prin eroziunea eoliană și a apei.
Unitatea de măsură
Zona afectată este măsurată în kilometri pătrați sau ha; ponderea suprafeței agricole afectate este exprimată în procente.
Contextul politicii de mediu (obiective și ținte)
Nivel național
- Legea nr. 1515 din 16.06.1993 privind protecţia mediului înconjurător;
- Codul funciar nr. 828 din 25.12.1991
- Codul subsolului Nr. 1511 din 15.06.1993;
- Hotărîrea Guvernului nr. 1157 din 13.10.2008 cu privire la aprobarea Reglementării tehnice ,,Măsurile de protecţie a solului în cadrul practicilor agricole”.
Obiective naționale
- Programul de conservare şi sporire a fertilităţii solurilor pentru anii 2011-2020;
- Hotărîrea Guvernului nr. 554 din 14-07-2017 pentru aprobarea Planului de acţiuni privind implementarea Programului de conservare şi sporire a fertilităţii solurilor pentru anii 2017-2020
Nivel international
- Convenția Națiunilor Unite de Combatere a Deșertificării (New York, 1994) și a Planului și Cadrului Strategic de Zece ani care urmează să îmbunătățească punerea în aplicare a Convenției (2008-2018). Indicatorul reflectă progresele înregistrate la nivel național în îndeplinirea cerințelor articolului 10 din convenție. Deși nu au fost definite obiective specifice, obiectivul ar trebui să fie reducerea suprafeței și procentului de teren afectat de eroziune și / sau reducerea severității eroziunii.
Obiective internaționale
Politica UE privind solul și terenurile este fragmentară, iar dispozițiile existente în politicile de mediu, agricole sau regionale nu sunt nici bine coordonate, nici cuprinzătoare. Strategia tematică privind solul 2006 este un document orientativ în care se explică de ce este nevoie de acțiuni suplimentare pentru a se asigura un nivel înalt de protecție a funcțiilor solului, precum și o utilizare durabilă a solurilor.
Metodologia de calcul al indicatorului (inclusiv descrierea datelor utilizate)
Datele sunt colectate pentru suprafața agricolă, care reprezintă suma suprafețelor din (a) teren arabil; (b) culturi permanente; și (c) pajiști și pășuni permanente. Eroziunea vântului și a apei a solului poate fi măsurată ca o pierdere netă de sol (în tone la hectar sau km2 pe an).
Suprafața agricolă totală afectată de eroziune (separată pentru eroziunea apei și vântului) este calculată ca suma (km2) a afectării ușoare + afectării moderate + afectării puternice.
Ponderea suprafeței agricole afectată de eroziune (%) = Suprafața agricolă afectată de eroziune (eroziunea eoliană sau a apei) / Total suprafața agricolă
Alternativ, eroziunea poate fi măsurată vizual sau derivată pe baza unei productivități reduse. Aceste alternative pot fi aplicate și la aceleași 3 categorii, care se exclud reciproc. Suprafața cuprinsă în cele cinci categorii diferite ar trebui completată cu suprafața totală agricolă afectată.
Acest indicator nu ține seama de multe aspecte importante de degradare a solului, cum ar fi întărirea, deșertificarea, supra-pășunatul, poluarea cu sare secundară și pierderea fertilității și a biodiversității. De asemenea, nu ține cont de efectele construcției rutiere și a turismului. Indicatorul trebuie evaluat cel puțin la fiecare cinci ani.
Referințe la surse metodice
Ghidul pentru aplicarea indicatorilor de mediu in Europa de Est, Caucaz și Asia Centrală elaborați de Grupul de Lucru Comun pe Indicatori si Statistica de Mediu al Comitetului pe Politicile de Mediu in cadrul CEE-ONU.
https://www.unece.org/env/indicators.html
Incertitudini
Nu au fost identificate.
Sursa datelor
- Cadastrul funciar general.
- Agenția Relații Funciare și Cadastru.
Metadate
Topic: Aria afectată și eroziunea solului
Cod indicator: E2
Tags: arie, eroziunea solului, mediu, Moldova
Perioada de referință: 2018
DPSIR: Stare
Tipologie: indicator descriptiv (tip A
Serii de date temporale E-2. Zona afectată de eroziune Republica Moldova