Ziua Mondială a Apei se sărbătorește anual în data de 22 martie, decizia instituirii acestei sărbători fiind luată în cadrul Conferinţei Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare de la Rio de Janeiro, la 22 decembrie 1992.
Scopul marcării acestui eveniment este de a sensibiliza populaţia, atât în privinţa potenţialului pentru o cooperare extinsă, cât şi asupra posibililor răspunsuri la provocările cu care se confruntă managementul resurselor de apă, având în vedere creşterea cererii de acces la apă şi la serviciile în domeniu.
În Moldova, această zi se sărbătoreşte începând cu anul 1994, în scopul aducerii în atenţia opiniei publice a problemelor legate de necesitatea protejării cantitative şi calitative a apelor şi de a scoate în evidenţă îndatoririle şi responsabilitățile celor cu atribuții în întreținerea, valorificarea și protejarea resurselor de apă, dar şi a cetăţenilor de rând.
Agenția de Mediu prin intermediul Laboratorului de Referință de Mediu efectuează monitoringul ecologic privind calitatea apelor de suprafaţă. Observaţiile au fost iniţiate în anul 1964, avînd ca scop principal supravegherea calităţii apei rîurilor transfrontaliere Nistru şi Prut.
La momentul de faţă se monitorizează aproximativ 64 secțiuni amplasate pe 27 râuri interne şi transfrontaliere, 6 lacuri de acumulare şi 2 lacuri naturale după 72 parametri hidrochimici, inclusiv CCOMn (TNMN, Acordul bilateral cu România – Administrația Națională ”Apele Române”, filiala Iaşi).
Calitatea apei râurilor mari din Republica Moldova nu a suferit schimbări esenţiale comparativ cu anii precedenți şi se încadrează în limitele de calitate de la clasa a II-a (bună) pînă la clasa a III-a (poluată moderat) sau, mai rar, poluată - clasa a IV-a.
Calitate apei r. Prut conform parametrului azot de amoniu pentru perioada 2018-2020 s-a înrăutățit trecînd treptat de la clasele I-a (foarte bună) și II-a (bună) atestate în perioada 2014 – 2017, la clasele a III-a (poluată moderat) și în unele cazuri și la clasa a IV-a (poluată) - estimată la secţiunile în amonte de or. Leova şi aval de s. Giurgiuleşti în anul 2018 şi în aval de or. Cahul în anul 2020.
Calitatea apei râurilor mici se caracterizează printr-un grad mai sporit de poluare cu elemente biogene, un nivel înalt al consumului biochimic de oxigen (CBO5) şi indicatorilor de mineralizare, precum și cu un nivel scăzut al conţinutului de oxigen dizolvat în apă, încadrându-se în limitele de la clasa a IV-a (poluată) pînă la clasa a V-a (foarte poluată).
Factorii de poluare se datorează, în special, elementelor biogene, fenolilor, produselor petroliere, iar calitatea apei rîurilor mici continuă să înregistreze un grad înalt de poluare cu ioni de amoniu, nitriţi, un nivel înalt al consumului biochimic de oxigen (CBO5), precum și un nivel scăzut al conţinutului de oxigen dizolvat în apă. Poluarea excesivă a rîurilor atestă cel mai înalt nivel în nemijlocita apropiere de așezăril rurale și urbane ce demonstrează impactul lor major asupra calității apei.
La momentul depistării unei poluări excepțional înalte se întocmesc Buletine - Alertă, ce avertizează toate organizațiile cu tangență la problemă, de asemenea sunt amplasate și pe pagina web a Agenției de Mediu pentru informare reprezentanților mass media și a populației.
Ziua Mondială a Apei evidențiază rolul esențial al apei pentru sănătatea publică și progresul echitabil, importanța esențială a apei pentru securitatea alimentară și energetică, precum și pentru funcționarea industriilor. Schimbările climatice, cererea tot mai mare de resurse de apă din agricultură, industrie, precum și poluarea în creștere în multe domenii duc la accelerarea apariției unei crize de apă care poate fi abordată și rezolvată doar prin politici și planificare globală transsectorială — la nivel internațional, regional și global.
De Ziua Mondială a Apei, reamintim cetățenilor că este mult mai ieftin să protejezi resursele de apă decât să le aduci la o calitate corespunzătoare, după ce au fost poluate deja.
Fiecare strop contează, Fii bun cu apa de ziua ei !!!
