G-4-ro-final

G4 - Consumul intern brut de energie regenerabilă (2014-2022)

Întrebări - cheie:

• Care este evoluția consumului intern brut de energie regenerabilă și ponderea acesteia în consumul intern brut de energie primară în perioada 2014-2022?
• Care este progresul în atingerea țintelor naționale de creștere a energiei regenerabile în totalul mixtului energetic până la 20% către anul 2030?

Mesaje - cheie:

Ponderea consumului intern brut de energie regenerabilă în consumul intern brut de energie primară, în perioada 2014-2018 a crescut, fiind urmată de o ușoară descreștere în perioada anilor 2019-2022, de până la 2,3%.

Republica Moldova s-a angajat să crească până în anul 2030 ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile la minim 30% din consumul de energie electrică. Ținta este stabilită în Planul Integrat pentru Energie și Climă. Către 2050, Republica Moldova și-a propus ca emisiile de gaze cu efect de seră să fie compensate integral de absorbția de astfel de gaze. Astfel, energia regenerabilă va ajuta la atenuarea încălzirii globale. 

Sursa datelor: Biroul Național de Statistică

Se manifestă ca o continuare a tradiției la nivel de țară de a utiliza biomasa pentru încălzire, biomasa ocupând primul loc în consumul de energie regenerabilă după tipuri de surse regenerabile.

În acest sens, este necesar ca Republica Moldova și-a intensifice eforturile de dezvoltare a surselor de energie regenerabilă care nu provin din biomasă, integrând, capacități tot mai mari de valorificare a energiei solare și eoliene în sistemul energetic.

Totodată, în perioada 2014-2022 se observă o creștere constantă a consumului de energie eoliană, de la 0,1 la 12 ktep, fiind urmat de consumul de energie solară de la 0,1 la 4 ktep.

Sursa datelor: Biroul Național de Statistică

Chiar dacă energia regenerabilă devine tot mai competitivă din punct de vedere al costurilor la nivel mondial, aceasta nu este încă pregătită să joace un rol foarte important în sistemul energetic al Republicii Moldova.

Sursa datelor: Biroul Național de Statistică

Republica Moldova este o țară în care trei sferturi din necesitățile energetice sunt acoperite din import, de aceia are nevoie stringentă de resurse de energie regenerabilă pe care să le utilizeze mai intens.

Totodată eficiență energetică și sursele de energie regenerabilă reprezintă câteva dintre cele mai promițătoare modalități în care aproape jumătate din obiectivul stabilit și convenit în Acordul de la Paris privind schimbările climatice poate fi realizat.

Pentru a atinge obiectivele pe termen lung privind decarbonizarea, sursele de energie regenerabile trebuie să furnizeze cel puțin 55-75 % din necesarul nostru de energie până în 2050.

Sursele regenerabile de energie sunt esențiale pentru eforturile pe termen lung de atenuare a schimbărilor climatice și vor juca un rol tot mai important în îmbunătățirea securității energetice a țării și, de ansamblu, a Uniunii Europene. Cu toate acestea, probabil că nevoia noastră de combustibili fosili va continua să existe o perioadă, chiar dacă dependența noastră față de ei e în scădere. Pe lângă riscurile geopolitice, combustibilii fosili aduc cu sine costuri externe disproporționate pentru societate, sub forma daunelor provocate sănătății și mediului.

Specificarea indicatorului

Consumul final brut de energie din surse regenerabile se calculează ca suma următoarelor:

a) consumul final brut de energie electrică din surse regenerabile;

b) consumul final brut de energie din surse regenerabile pentru încălzire și răcire;

c) consumul final de energie din surse regenerabile în transporturi.

Definiția indicatorului

Energie din surse regenerabile este energia obținută prin valorificarea surselor ne fosile regenerabile, respectiv energia eoliană, energia solară, energia aerotermală, energia geotermală, energia hidrotermală și cea a oceanelor, energia hidroelectrică, biomasa, biogazul, gazul de fermentare a deșeurilor (gazul de depozit) și gazul provenit din instalațiile de epurare a apelor uzate.

Energie electrică din surse regenerabile este energia electrică produsă de centralele electrice care utilizează doar surse regenerabile de energie, precum și o cotă a energiei electrice produse din surse regenerabile de energie  de centralele electrice hibrid care utilizează și combustibil fosil. Energia electrică produsă în centrale hidroelectrice cu acumulare  din apa pompată anterior în sens ascendent nu este considerată energie electrică din surse regenerabile.

Ponderea consumului de energie regenerabilă reprezintă raportul dintre consumul intern brut de energie produs din surse regenerabile de energie şi consumul total intern brut de energie, calculat pentru un an calendaristic, exprimat sub formă procentuală.

Unitatea de măsură

mii tone de echivalent petrol (ktoe), %

Justificarea indicatorului

Ponderea consumului de energie electrică din surse regenerabile de energie oferă o indicație asupra progresului înregistrat în reducerea impactului asupra mediului, deoarece, se consideră că energia regenerabilă are în general un impact asupra mediului mai mic pe unitate de energie electrică produsă în comparație cu energia produsă din combustibili fosili. Creșterea ponderii surselor regenerabile în consumul de energie electrică va contribui la reducerea emisiilor de GES rezultate în urma producerii de energie, dar impactul global va depinde de tipul surselor de generare care vor fi înlocuite în sistemul energetic.

Emisiile de poluanți atmosferici sunt, de asemenea, în general, mai mici în cazul producerii de energie din surse regenerabile decât în cazul energiei electrice produsă din combustibili fosili. Excepție face incinerarea deșeurilor municipale și solide (DMS), care datorită costurilor ridicate de separare, implică de obicei incinerarea unor deșeuri mixte care conțin materiale contaminate cu metale grele. Emisiile provenite din incinerarea DMS sunt supuse unor reglementări stricte, care includ controale riguroase cu privire la emisiile de cadmiu, mercur, și alte astfel de substanțe.

Exploatarea surselor regenerabile de energie au unele consecințe negative asupra peisajelor, habitatelor și ecosistemelor, deși multe dintre acestea pot fi minimizate printr-o atentă selecție a locațiilor. Sistemele hidroenergetice mari, pot avea consecințe negative cum ar fi inundațiile, dezechilibrarea ecosistemelor și schimbările hidrologice. Unele sisteme fotovoltaice necesită în construcția lor cantități relativ mari de metale grele, iar energia geotermală poate determina emisii de gaze poluante transportate de către fluidele fierbinți, în cazul în care nu sunt controlate în mod corespunzător. Turbinele eoliene pot avea un impact vizual asupra zonelor în care sunt amplasate. Unele tipuri de culturi de biomasă și biocombustibili necesită suprafețe mari de terenuri și asigurarea anumitor cerințe agricole, cum ar fi utilizarea de îngrășăminte și pesticide.

Referințe

Ghidul pentru aplicarea indicatorilor de mediu in Europa de Est, Caucaz și Asia Centrală elaborați de Grupul de Lucru Comun pe Indicatori si Statistica de Mediu al Comitetului pe Politicile de Mediu in cadrul CEE-ONU.

https://www.unece.org/env/indicators.html

Contextul politicii de mediu (obiective și ținte)

Nivel național

• Acordul de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, și Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de altă parte, aprobat prin Legea nr.112 din 2 iulie 2014;
• Legea nr.117/2009 pentru aderarea Republicii Moldova la Tratatul de constituire a Comunității Energetice;
• Strategia energetică a Republicii Moldova până în anul 2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 102/2013;
• Programul Național pentru eficiență energetică 2011-2020, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.833/2011;
• Planul național de acțiuni în domeniul energiei din surse regenerabile pentru anii 2013-2020, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1073/2013;
• Regulamentul privind determinarea consumului final de energie din surse regenerabile în transporturi, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 270/2020.

 Obiective și ținte naționale stabilite în:

Strategia energetică a Republicii Moldova până în anul 2030:

- Perioada 2013-2020 reprezentă, etapa în care sunt așteptate primele rezultate în implementarea unor măsuri mai puțin costisitoare de eficiență energetică pentru reducerea consumului de energie cu 20% până în anul 2020 și utilizarea surselor regenerabile de energie celor mai apropiate de costul energiei convenționale, pentru asigurarea unei contribuții a acestora de 20% în mixul energetic al anului 2020.

- stimularea utilizării energiei produse din surse de energie regenerabilă raportate la consumul total brut intern: 20% în 2020, cu un obiectiv intermediar de 10% în anul 2015;

- asigurarea ponderii biocarburanţilor din totalul carburanților de 10% în 2020, cu un obiectiv intermediar de 4%;

- asigurarea ponderii producției anuale de energie electrică din surse de energie regenerabile de 10% în 2020.

• Legea nr. 10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile:

• realizarea unei ponderi a energiei din surse regenerabile de cel puțin 17% în consumul final brut de energie în anul 2020, calculată în conformitate cu prezenta lege;
• realizarea unei ponderi a energiei din surse regenerabile de cel puțin 10% în consumul final de energie în transporturi în anul 2020, calculată în conformitate cu prezenta lege;

• HG nr. 1073 din 27-12-2013 cu privire la aprobarea Planului național de acțiuni în domeniul energiei din surse regenerabile pentru anii 2013-2020:

• realizarea unei ponderi a energiei regenerabile în consumul final brut de energie de cel puțin 20% în anul 2020;
• realizarea unei ponderi de cel puțin 10% în consumul final al energiei din surse regenerabile în sectorul transporturilor în anul 2020;

• Țintele stabilite de Programul Național pentru Eficiență Energetică 2011-2020:

• 20% – energie din surse regenerabile în consumul final de energie în țară;
• 10% – energie din surse regenerabile în toate formele de transport.

Nivel internațional

Pachetul legislativ Energie – Schimbări climatice, adoptat de Consiliul UE în 2009, conține măsuri de combatere a schimbărilor climatice și de promovare a energiei regenerabile. Scopul acestui pachet legislativ este de a realiza obiectivul global de mediu privind reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră și de a crește ponderea energiei regenerabile în consumul total de energie la 20% până în 2020. Pachetul legislativ privind combaterea schimbărilor climatice și energie regenerabilă include următoarele documente: Directiva 2009/29/CE, Directiva 2009/31/CE, Directiva 2009/28/CE, Directiva 2008/101/CE, Regulamentul (CE) nr. 443/2009.

Metodologia de calcul al indicatorului (inclusiv descrierea datelor utilizate)

Ponderea consumului de energie din surse regenerabile de energie este raportul dintre consumul intern brut de energie din surse regenerabile de energie (energie solară, biomasă și deșeuri, energie geotermală, energie hidroelectrică, energie eoliană) și consumul total intern brut de energie calculat (CIBE = Producția primară de energie + Produse recuperate + Import – Export – Buncăraj + Stoc la 1 ianuarie – Stoc la 31 decembrie) pentru un an calendaristic.

Rata medie anuală de creștere se calculează utilizând următoarea formulă:

[(ultimul an/an de bază) ^ (1 / număr de ani) -1] * 100

Referințe la surse metodice

Metodologia este disponibilă pe pagina oficială www.statistica.gov.md, rubrica Metadate (http://www.statistica.gov.md/pageview.php?l=ro&idc=351&nod=1&).

Ghidul pentru aplicarea indicatorilor de mediu in Europa de Est, Caucaz și Asia Centrală elaborați de Grupul de Lucru Comun pe Indicatori si Statistica de Mediu al Comitetului pe Politicile de Mediu in cadrul CEE-ONU.

https://www.unece.org/env/indicators.html

Incertitudini

Nu au fost identificate.

Sursa datelor

Datele au fost furnizate de Biroul Național de Statistica.

Metadate

Topic: Energie   

Cod indicator: G4

Tags: Consumul de energie din resurse regenerabile 

Perioada de referință: 2014-2019

DPSIR:  D – indicator factor impact

Tipologie: indicator descriptiv (tip A)

Data

Data publicării: 05.06.2024

Data ultimei actualizări: 05.10.2024

Frecvența de actualizare: anuală

Contact și proprietate

Contact: Agenția de Mediu