Ministerul Mediului

Agenția de Mediu

E1 Acoperirea si utilizarea terenurilor

E1 – Cota terenurilor

 E-1-ro-final 

Întrebări-cheie:

  • În ce măsură au fost ocupate terenurile agricole, forestiere și alte tipuri de terenuri naturale prin dezvoltarea terenurilor urbane și a altor tipuri de terenuri artificiale?
  • Cum au evoluat suprafețele de terenuri după categoria de destinație în perioada 2015-2020 ?

 

Mesaje-cheie:

  • În perioada 2015-2020, 1552,88 ha de terenuri naturale și seminaturale au fost ocupate prin extinderea/dezvoltarea terenurilor urbane și a terenurilor destinate industriei, transportului, telecomunicațiilor și altor destinații speciale.
  • Suprafața totală a Republicii Moldova în anul 2020 a fost de 3384717,701 ha, dintre care terenurile cu destinație agricolă 48602,69 ha, terenuri ale fondului silvic 6,63 ha, terenuri ale fondului de rezervă 8935,86 ha, terenuri din intravilanul localităților 315067,11 ha, terenuri ale fondului apelor 69,57 ha, terenuri destinate industriei, transportului, telecomunicațiilor și cu alte destinații speciale 59882,07 ha.

Obiectivul principal al acestui indicator este măsurarea presiunii exercitate de dezvoltarea urbană şi de terenurile artificiale asupra peisajelor naturale şi seminaturale care sunt necesare „pentru protejarea şi restabilirea funcţionării sistemelor naturale şi pentru stoparea pierderii biodiversităţii”.

Fig. 1 Categoriile de terenuri conform destinației, anul 2007-2020, (ha) 

 

 

Fig. 2 Categoriile de terenuri conform destinației, anul 2020, (ha) 

 

Sursa datelor: Cadastrul funciar general al Republicii Moldova.

 

 

Fig. 3. Modificarea suprafețelor terenurilor după categoria de destinație

https://lh4.googleusercontent.com/z3wZCh9Ro-4_z05uk30gGchXEcCjdXSW40ONliymmdP-8-bx5MEIMNlP6maPX_SlvQBwsU2HgIT99l1B8-7vd0uelBdk8xtcGRl8_uqB74dkW2874P-WV5swYz20wBmFnyoMIrg

Sursa datelor: Cadastrul funciar general al Republicii Moldova. 

 

Conform datelor prezentate în Figura 1 și 2, în perioada 2015-2018 s-a înregistrat o majorare a suprafeței terenurilor cu destinație agricolă +44771,658 ha, a terenurilor destinate industriei, transportului, telecomunicațiilor și cu alte destinații speciale +759,807 ha, terenurilor destinate fondului silvic +559,953 ha și terenurilor destinate fondului apelor +1506,34 ha. Aceste modificări s-au produs în mare parte din contul terenurilor fondului de rezervă, suprafața căruia s-a micșorat cu 47006,6059 ha în perioada de raportare. Fondul de rezervă este alcătuit din terenuri destinate dezvoltării sociale a localităţilor, terenuri de uz comun (păşuni, fâșii forestiere de protecţie, drumuri, construcţii etc.), alte terenuri.

Fig. 4. Dinamica suprafețelor terenurilor după categoria de destinație perioada 2019-2020

 

Fig. 3. Ocuparea terenurilor, perioada 2015-2018

 

 

https://lh6.googleusercontent.com/Jz1rB1gKBL3FCedxUddzC-KBUTQQ5vWThBOuEq2P_4v1Rfk1m597myN5ofHiKBcG4ULll4zCkwHsR64BXbHPHPEWMHpNh7k9SR3FNFrSU2RP-nfjlezrYK7XrPoCRsHuE0i7UvQ

Sursa datelor: Cadastrul funciar general

 

Analizând datele din Figura 3, poate fi observat că ocuparea terenurilor în Republica Moldova este determinată în principal de: creşterea cererii pentru spaţii de locuit în zonele urbane şi extinderea infrastructurii de transport rutier.

Fig. 4. Ocuparea terenurilor, perioada 2019-2020

Sursa datelor: Cadastrul funciar general

 

Pentru a reduce impactul asupra mediului, deciziile care modifică utilizarea terenurilor trebuie să implice compromisuri între interesele sectoriale, inclusiv industrie, transport, energie, agricultură şi silvicultură. Aceste compromisuri pot fi puse în aplicare prin planificare spaţială, evaluarea strategică de mediu şi prin practici de gestiune a terenului.

Evaluarea Strategică de Mediu, implementată în Republica Moldova începând cu anul 2017, a impus luarea în considerare a aspectelor de mediu în planificarea proiectelor, planurilor şi programelor de mediu, a contribuit la o planificare mai sistematică şi transparentă şi a facilitat participarea şi consultarea publicului.

Pentru a reduce presiunile condiționate de schimbarea destinaţiei terenurilor, care conduce la pierderea habitatelor naturale şi seminaturale, sunt necesare următoarele măsuri:

  • elaborarea sistemelor de folosire integrată a terenurilor la nivel local şi regional, care să permită utilizarea durabilă a terenurilor;
  • introducerea ghidurilor şi codurilor de bună practică în domeniul utilizării terenurilor;
  • dezvoltarea zonelor urbane pe terenuri dezafectate;

compensarea terenurilor ocupate prin recuperarea/restabilirea terenurilor artificiale.

 

Specificarea indicatorului

Definiția indicatorului

 

Indicatorul arată suprafața terenurilor preluată pentru infrastructura de transport, industriei, telecomunicațiilor și cu alte destinații speciale, eliminarea deșeurilor și alte scopuri, precum și ponderea totală a absorbției de teren în zona țării.

Schimbarea cantitativă a terenurilor agricole, împădurite, naturale şi seminaturale ocupate prin dezvoltarea urbană şi altor zone artificiale. Acestea includ zonele impermeabilizate de construţii şi infrastructură urbană, precum şi spaţiile verzi urbane, complexele sportive şi de recreere. Principalii factori determinanţi în ocuparea terenurilor sunt grupaţi în procese ce rezultată din extinderea:

  1. locuinţelor, serviciilor şi spaţiilor de recreere;
  2. zonelor industriale şi comerciale;
  3. reţelelor de transport şi infrastructurii;
  4. minelor, carierelor şi depozitelor de deşeuri neamenajate;
  5. şantierelor de construcţii.

 

Unitatea de măsură

 

Unităţi de măsură: ha sau km2.

Rezultatele sunt prezentate ca schimbare medie anuală, în ha prin diferitele tipuri de acoperire a terenurilor ocupate prin dezvoltarea urbană și a infrastructurii.

 

Justificarea indicatorului

 

Terenurile sunt o resursă finită, iar modul în care sunt exploatate reprezintă unul dintre principalii factori determinanţi ai schimbărilor de mediu, cu impact semnificativ asupra calităţii vieţii şi a ecosistemelor, precum şi asupra gestionării infrastructurii.

Utilizarea terenurilor este determinată de o serie de factori importanţi:

  • creşterea cererii pentru spaţii de locuit/persoană;
  • legătura dintre activitatea economică, creşterea mobilităţii şi creşterea infrastructurii de transport care conduce la absorbţia de teren în zona urbană;
  • creşterea cererii pentru spaţii de recreere şi petrecerea timpului liber.

 

Impactul urbanizării depinde de suprafaţa de teren ocupată şi de intensitatea de utilizare a terenurilor, de exemplu, gradul de impermeabilizare a solului şi densitatea populatiei. Ocuparea terenului prin extinderea urbană şi a infrastructurii respective este, în general, ireversibilă şi conduce la impermeabilizarea solului ca urmare a acoperirii terenurilor cu locuinţe, drumuri şi alte lucrări de construcţii. Ocuparea terenurilor urbane consumă cea mai mare parte din suprafaţa terenurilor agricole, şi reduce spaţiul pentru habitate şi ecosisteme care furnizează servicii importante, cum ar fi reglarea echilibrului apei şi protecţia împotriva inundaţiilor. Terenurile ocupate de suprafeţele construite şi infrastructura densă conectează aşezările umane şi fragmentează peisajele. Acest lucru fiind, de asemenea, o sursă importantă de poluare a apei, solului şi a aerului.

                                         

 

Referințe

 

Ghidul pentru aplicarea indicatorilor de mediu in Europa de Est, Caucaz și Asia Centrală elaborați de Grupul de Lucru Comun pe Indicatori si Statistica de Mediu al Comitetului pe Politicile de Mediu in cadrul CEE-ONU.

https://www.unece.org/env/indicators.html

 

Contextul politicii de mediu (obiective și ținte)

Nivel național

  • Codul funciar;
  • Cadastrul funciar general pentru anii 1994 – 2018;
  • Strategia națională de dezvoltare „Moldova - 2020”;
  • Legea nr. 86 din 29.05.2014 privind evaluarea impactului asupra mediului

 

 

Metodologia de calcul al indicatorului (inclusiv descrierea datelor utilizate)

Datele pentru indicatori au fost preluate din Cadastrul funciar de stat, începînd cu anul 1995.

Ponderea absorbției terenurilor în zona țării se calculează folosind formula:

Ponderea absorbției terenurilor din zona țării (%) = (terenuri din intravilanul localităților în hectare + terenuri destinate industriei, transportului, telecomunicațiilor și cu alte destinații speciale în hectare) / suprafața totală a țării în hectare.

 

Ponderea valorificării totale a terenurilor în zona țării (%) = (suprafața absorbției terenurilor în mii de hectare sau km2 / suprafața totală a țării în mii de hectare sau km2)

 

Utilizarea terenurilor de către infrastructurile urbane și conexe este, în general, calculată folosind date statistice. În câteva țări din Europa de Sud-Est și de Est, Caucaz și Asia Centrală, aceste date sunt completate de imagini din satelit. Deseori apar dificultăți în contabilizarea terenurilor utilizate ilegal pentru depozitele de gunoi, depozitele de deșeuri, gropile de decantare și mormanele de refuz.

Metodologii și standarde convenite la nivel internațional: Organizația pentru Alimente și Agricultură (FAO) lucrează la armonizarea sistemelor de clasificare și a bazelor de date pentru îmbunătățirea informațiilor naționale și internaționale privind utilizarea terenurilor. Aceasta include elaborarea definițiilor și protocoalelor, a unei baze de date computerizate privind utilizarea terenurilor și a unei structuri acceptate pe scară largă de clasificări ale utilizării terenurilor. Agenția Europeană de Mediu (AEM) a dezvoltat indicatorul „Preluarea terenurilor prin infrastructura de transport”.

Datele privind utilizarea terenurilor din țările din Sud-Estul și Estul Europei, Caucaz și Asia Centrală sunt disponibile în general de la autoritățile guvernamentale responsabile de cadastru, planificarea utilizării terenurilor și protecția mediului, precum și de la agențiile statistice și autoritățile locale. Datele privind absorbția terenurilor sunt publicate în rapoarte anuale de mediu și / sau în anuare statistice într-un număr de țări. Agențiile statistice raportează date la baza de date a Departamentului de Statistică al ONU pentru mediu. De asemenea, Organizația pentru Alimente și Agricultură (FAO) colectează date din țările sale membre.

  Referințe la surse metodice

 

Ghidul pentru aplicarea indicatorilor de mediu in Europa de Est, Caucaz și Asia Centrală elaborați de Grupul de Lucru Comun pe Indicatori si Statistica de Mediu al Comitetului pe Politicile de Mediu in cadrul CEE-ONU.

https://www.unece.org/env/indicators.html

 

Incertitudini

 

Nu au fost identificate.

 

Sursa datelor

  • Datele sunt furnizate de Biroul Național de Statistică;
  • Cadastrul funciar general al Republicii Moldova.

 

 

Metadate

Topic: Cota terenurilor

Cod indicator: E1

Tags: cota terenurilor, Moldova, terenuri agricole, terenuri forestiere

Perioada de referință: 2015-2020

DPSIR:  Stare

Tipologie: indicator descriptiv (tip A)

 

 

 

 

 

Serii de date temporale E 1  Acoperirea terenurilor 2007 - 2018 Republica Moldova