C4-ro-serii date temporale_web

Cantitatea de apă folosită pentru a acoperi nevoile de uz casnic și utilități aferente ale populației prin intermediul serviciului de alimentare cu apă și autoaprovizionare, calculată ca un total și pe cap de locuitor.

Întrebări cheie

• Ce volum de apă este utilizat anual pe cap de locuitor în Republica Moldova în perioada 2014-2020?
• Care este tendința de utilizare a apei pe cap de locuitor în Republica Moldova?
• Cîtă populație mai continuie sa se alimenteze cu apa obținută prin autocaptare?

 Mesaje cheie

• Un cetățean al Republicii Moldova a utilizat în anul 2020 în medie – 30,7 m³ de apă, comparativ cu 33,3 m³ în 2014. Reducerea utilizării apei pe cap de locuitor indică o ușoară eficiență obținută în sistemul de alimentare cu apă.
• Încă aproximativ un sfert din populația totală nu este conectată la sistemul de alimentare cu apă și se alimentează cu apa obținută prin autocaptare.  

În Republica Moldova mai bine de 800 mil m³ de apă se utilizează pentru a satisface cererea de apă din diferite sectoare economice, dintre care 14% sunt furnizate consumatorilor prin sistemul centralizat de alimentare cu apă.

Conform datelor existente un cetățean al Republicii Moldova a utilizat în medie în anul 2020 – 30,7 m³ de apă, livrată de sistemele de aprovizionare cu apă, comparativ cu 33,3 m³ în 2014. Reducerea utilizării apei pe cap de locuitor indică o ușoară eficiență obținută în sistemul de alimentare cu apă.

               Ca urmare a creșterii numărului de consumatori de la 1,6 milioane în 2014 pînă la 2,2 milioane în 2020, s-a majorat și volumul de apă furnizat populației prin sistemul de aprovizionare cu apă relativ cu 27%.

               Anual, se atestă o îmbunătățire considerabilă a conectării mai multor gospodării la sistemul de alimentare cu apă. În 2020, 85% din populația totală a fost conectată la sistemul de alimentare cu apă (comparativ cu 56% în 2014), din care majoritatea din mediul urban.

               Necătînd la faptul, că anual se înregistrează o tendință de creștere a numărului beneficiarilor conectați la serviciul de aprovizionare cu apă, mai bine de 15% din populație în anul 2020, încă mai sunt lipsiți de acces la surse sigure de aprovizionare cu apă. De cele mai dese ori ea reprezintă populația din mediul rural, pentru care sursa principal de aprovizionare sunt fîntînile.

 Notă: din cauza datelor care lipsesc cu privire la auto-aprovizionare, graficul ilustrează date estimative

Sursa datelor: Banca de Date statistice al Biroului Național de Statistică

               În urma unui Studiu asupra disponibilității și capacităților de plată pentru servicii de aprovizionare cu apă îmbunătățită, efectuat de către Centrul de Investigații Sociologice și Marketing „CBS-AXA” cu susținerea GIZ, s-au identificat mai multe dificultăți pentru populația nevoită sa se alimenteze cu apă din surse descentralizate.

               Conform datelor finale a acestui studiu, consumul de apă din sursele descentralizate pentru o persoană este mai mic comparativ cu consumul din sursele centralizate de apă.  De cele mai dese ori consumul de apă mai mic pentru cei care se alimentează din surse descentralizate este condiționat de dificultatea de extracție, locația îndepărtată față de sursă(fîntînă) și calitatea scăzută a apei. Dăcă pentru persoanele aprovizionate din sursele centralizate de apă consumul zilnic este de circa 80 l/pers, atunci pentru cei care se aprovizionează cu apă din surse descentralizate, consumul scade în jumătate-circa 41 l/pers

               Lipsa accesului la sursele sigure de apă potabilă, face ca Moldova să fie departe de ținta universală de realizare, până în 2030, a unui acces universal și echitabil la apă potabilă sigură și accesibilă pentru toți (ODD-ul ONU 6.1).

               Printre problemele acute existente și prezente în managementul resurselor de apă în Republica Moldova sunt și starea tehnică a sistemelor de aprovizionare cu apă, care sunt învechite și posedă un înalt grad de uzură, insuficiența investițiilor pentru îmbunătățirea și modernizarea sistemului de aprovizionare cu apă, lipsa programelor adecvate de monitorizare a consumului de apă, asociate cu existența unui cadru instituțional fragmentat în ceea ce ține de gestionarea resurselor de apă.

               Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană (2016) a creat deja voință politică în țară de aliniere a legislației în domeniul apei la Directiva-cadru a apei UE și alte directive relevante.

Specificarea indicatorului

Definiția indicatorului

Cantitatea de apă folosită pentru a acoperi nevoile de uz casnic și utilități aferente ale populației prin intermediul serviciului de alimentare cu apă și autoaprovizionare, calculată ca un total și pe cap de locuitor.

Unități de măsură

Volumele de apă utilizate de gospodării în total și pe cap de locuitor sunt măsurate în metri cubi.

Argumentare

Justificare pentru selectarea indicatorului

Indicatorul este important pentru definirea nivelului de dezvoltare a serviciilor de economisire a apei și gradul de accesibilitate la apă pentru a acoperi toate nevoile gospodărești ale populației. Indicatorul ajută, de asemenea, la identificarea tendințelor de utilizare a apei menajere într-o anumită țară.

Referințe

• UNECE, 2014. Republica Moldova – Evaluarea Performanței de Mediu– III raport, United Nations Economic Commission for Europe, Environmental Performance Reviews Series No. 39, e-ISBN 978-92-1-056518, New York and Geneva.
• UNECE, 2018. Orientările de aplicare, Descriere C4
• UNECE, 2018. Orientările de aplicare, Glosar și termeni C4

Contextul politicii de mediu, obiective și ținte

Context politic național

• Legea apelor nr. 272 din 23 decembrie 2011, elaborat în conformitate cu prevederile directivelor europene. Legea își propune să protejeze apa împotriva poluării și stabilește standarde de calitate a mediului.
• Legea nr.303 din 13 decembrie 2013, privind serviciul public de alimentare cu apă și canalizare - reglementează cadrul legal unitar privind înființarea, organizarea, gestionarea, finanțarea, funcționarea, monitorizarea și controlul funcționării apei potabile publice, a apelor uzate sistem de canalizare.
• Hotărârea Guvernului nr. 950 din 25 noiembrie 2013 "Cu privire la aprobarea Regulamentului privind cerințele de colectare, tratare și evacuare a apelor reziduale și / sau a corpurilor de apă pentru localitățile urbane și rurale".
• Strategia de alimentare cu apă și canalizare 2014-2028 aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 199 din 20 martie 2014. Obiectivul general al Strategiei este de a asigura accesul treptat la apă sigură și canalizare adecvată pentru toate localitățile și populația Republicii Moldova, contribuind astfel la îmbunătățirea sănătății, demnității și calității vieții și la dezvoltarea economică a țării

Context politic internațional

ODD 6 al ONU din Agenda pentru Dezvoltare Durabilă pentru perioada până în 2030 este „să asigure accesul la apă și canalizare pentru toți”.

• Implementarea planurilor de siguranţă a apei şi conformarea la cerinţele de calitate ale Directivei 98/83/CE privind apa destinată consumului uman;
• reducerea cu 50% a epidemiilor hidrice şi a bolilor posibil asociate apei;
• Atingerea ţintelor de dezvoltare ale mileniului de alimentare cu apă potabilă sigură a cel puţin 65% din populaţie, pînă în anul 2020;
• Atingerea ţintelor de dezvoltare ale mileniului de conectare a 65% din populaţie la sisteme de canalizare, pînă cel tîrziu în anul 2025;
• Progrese în implementarea epurării apei uzate urbane în conformitate cu cerinţele Directivei 91/271/CEE.

Ținte internaționale

Target 6.1 – Până în 2030, obținerea accesului universal și echitabil la apă potabilă sigură și accesibilă pentru toți

Target 6.2 – Până în 2030, obținerea accesului la igienizare și igienă adecvată și echitabilă pentru toți și finalizarea defecării deschisă, acordând o atenție specială nevoilor femeilor și fetelor și celor aflați în situații vulnerabile

Metodologie

Metodologie de calcul

Unități și ecuații

Metodologie de completare a datelor lipsă

Nu a fost aplicată.

Referințe metodologice

• EEA, 2005.  Setul principal de indicatori al AEM. Raportul tehnic nr.No 1/2005, ISBN 92-9167-757-4, Luxembourg.
• UNECE, 2018. Orientări CEE-ONU pentru aplicarea indicatorilor de mediu, tabel serii de date – C4
• UNECE, 2018. Orientări CEE-ONU pentru aplicarea indicatorilor de mediu, desciere C4
• UNECE, 2018. Orientări CEE-ONU pentru aplicarea indicatorilor de mediu – C4 Glosar și termeni.
• UNSD and UNEP, 2013. Chestionar 2013 pe Statistica de Mediu. Direcția de Statistică a Națiunilor Unite și Programul Națiunilor Unite pentru Mediu, Chestionar 2013 privind statisticile mediului, Secțiunea Apa

Incertitudini

Incertitudinea seturilor de date

• Datele nu reflectă și teritoriul de pe malul stâng al râului Nistru.
• Există o inconsecvență între datele privind populația conectată la alimentarea cu apă și datele privind populația care nu este conectată la serviciul public de alimentarea cu apă.
• Date oficiale privind auto-aprovizioanare cu apă nu se produc.

Sursa datelor

Indicele principal pe utilizarea apei furnizat din Banca de date statistice a Biroului Național de Statistică din Republica Moldova

Numărul populației furnizat din Banca de date statistice a Biroului Național de Statistică din Republica Moldova

Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova, 2018. Anuarul statistic al Republicii Moldova, versiunea online.

Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova, 2018. Resurse naturale și mediu în Republica Moldova, versiune online.

Notă: Seriile de timp privind indicatorul (tabel date, xls) au fost furnizate de Agenția Apele Moldovei Agenției Europene de Mediu în cadrul Proiectului ENI SEIS II East.

Metadate

Tematica: apă

Cod indicator: C4

Tags: utilizarea apei,  Moldova

Perioada de referință: 2012-2018

DPSIR: presiune

Tipologie: indicator descriptiv (Tip A)

Dată

Data publicării:

Ultima modificare:

Frecvența actualizării: anual

Contact și dreptul de proprietate

Agenția de Mediu