Ministerul Mediului

Agenția de Mediu

B3 Emisii de gaze cu efect de seră

 

Rezultatele inventarierii emisiilor de gaze cu efect de seră pentru perioada 1990-2022

B3 – Emisii de gaze cu efect de seră (GES) în Republica Moldova (1990-2022)

 

Întrebări cheie:

  • Care este tendința emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) în Republica Moldova?
  • Se înregistrează progrese în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în Republica Moldova?
  • Care sector reprezintă sursa principală de GES?

 

Mesaje cheie:

  • Emisiile de GES pe cap de locuitor au scăzut de la 10,4 tone echivalent CO2 în 1990 la 4,3 tone echivalent CO2 în 2022
  • În comparație cu nivelul de GES din anul 1990, în anul 2022 emisiile de GES în Republica Moldova au fost reduse cu 71,5% (fără contribuția sectorului FTSCFTS) și, respectiv, 69,5% (cu contribuția sectorului FTSCFTS).
  • Aproximativ 69,2% din totalul emisiilor naționale nete (cu contribuția sectorului FTSCFTS) de GES direct provin din sectorul energetic (an de referință, 2022). Sectorul agricol reprezentă 10,1% din totalul emisiilor, sectorul deșeurilor – 10.8%, iar sectorul proceselor industriale și utilizarea produselor – 6,7%.  

 

 

Anul de referință pentru Republica Moldova este 1990.

Datele din inventar arată că, pentru anul de bază (1990), emisiile totale de GES în echivalent CO2 sunt de 45,48 Mt fără contribuția emisiilor și sechestrărilor din sectorul folosința terenurilor, schimbarea categoriei de folosință a terenurilor și silvicultură (FTSCFTS, în engl.: LULUCF) și 43,81 Mt reprezintă emisiile totale nete de GES direct în CO2 echivalent, cu contribuția sectorului FTSCFTS.  

Pentru perioada 1990-2022 , emisiile totale și nete de GES au scăzut, respectiv de la 45,48 / 43,81 milioane tone CO2 echivalent în anul 1990 până la 12,95 / 13,37 milioane tone CO2 echivalent în anul 2022. Aceasta reprezintă o reducere a emisiilor de GES către anul 2022 cu 71,5% și respectiv, 69,5% în comparație cu nivelul înregistrat în anul de referință.

Responsabilitatea Republicii Moldova în raport cu nivelul emisiilor globale de gaze cu efect de seră este mică. Cantitatea de emisii reflectată pentru anul 2022 reprezintă mai puțin de 0,022%[1]. din totalul emisiile actuale la nivel global.

 

 

Figura 1: Dinamica emisiilor totale naționale a gazelor cu efect de seră direct, sechestrărilor și emisiilor nete de GES în Republica Moldova în perioada 1990-2022, Mt CO2 echivalent.

Analiza inventarului de emisii pentru perioada 1990-2022 relevă o structură relativ constantă a acestora. Dioxidul de carbon (CO2) își menține poziția de principal contribuitor la totalul emisiilor de GES, urmat de metan (CH4) și protoxidul de azot (N2O). Această stabilitate în structură indică faptul că sursele principale ale emisiilor au rămas în mare parte aceleași pe parcursul perioadei analizate. Totodată, în comparație cu anul de bază 1990, ponderea emisiilor de CO2 s-a micșorat de la (81,4%) pînă la (72,6%). În același timp ponderea emisiilor de CH4 a crescut de la 13,2% la 17,7% în anul 2022.

 

Figura 2: Ponderea procentuală a gazelor cu efect de seră direct în structura emisiilor totale de GES în Republica Moldova în perioada 1990-2022.

Emisiile de halocarburi (HFC, PFC) și hexafluorură de sulf (SF6) au fost înregistrate în Republica Moldova începând cu 1995. Anul acesta este considerat un an de referință pentru gazele F (HFC, PFC și SF6). Evoluția acestor emisii denotă o tendință constantă de creștere în ultimii ani, deși ponderea lor în structura națională totală a emisiilor este nesemnificativă.

De asemenea, RM are un nivel redus al emisiilor istorice cumulative de CO2 înregistrate începând cu anul 1750, sub 0.076% din emisiile globale cumulative de CO2[2].

Sectoarele considerate în inventar sunt: sectorul energetic, procese industriale și utilizarea produselor (PIUP), solvenții și alte utilizări ale produselor, agricultura, folosința terenurilor, schimbarea categoriei de folosință a terenurilor și silvicultura (FTSCFTS, în engl.: LULUCF) și deșeurile. Emisiile totale de GES pe sectoare sunt prezentate în figura principală jos.

Figura 3 Dinamica emisiilor de gaze cu efect de seră direct după sectoare în perioada 1990-2022, Mt CO2 echivalent

În general, sectorul energetic are cea mai mare contribuție la emisiile naționale nete de GES, cu o pondere medie de 84,7% în 1990 și 69,2% în 2022. Sectorul deșeuri este al doilea contribuabil la emisiile naționale nete de GES având o pondere medie de 3,9% în anul de referință și 10,8% în anul 2022. Sectorul agricultură este al treilea contribuabil, cu 11.6% în anul 1990 și 10.1% în anul 2022. Proceselor industriale și utilizarea produselor (PIUP) le revine 3,7% în anul 1990 și 6,7% în anul 2022.

 

 

Figura 4: Ponderea diferitor sectoare în structura emisiilor naționale nete de GES în Republica Moldova în anii 1990 și 2022.

Pe durata întregii perioade de studiu, cu excepția anilor 2021 și 2022, sectorul „FTSCFTS” a reprezentat o sursă netă de sechestrare a carbonului. Odată cu diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră direct la nivel național, relevanța acestui sector în structura emisiilor nete de gaze cu efect de seră la nivel național a demonstrat o tendință similară: în 1990 erau sechestrate circa 3.8% din emisiile nete de GES la nivel național, pe când în anul 2022 acest sector a contribuit cu circa 3.2% din emisiile nete de GES la nivel național.

Principalul indicator pentru evaluarea emisiilor de GES conform cerințelor internaționale sunt GES pe cap de locuitor.

Emisiile de GES pe cap de locuitor a scăzut de la 10.43 tone CO2 echivalent în 1990 la 4,28 tone CO2 echivalent în 2022. Nivelul inferior a fost înregistrat în anul 2000 - 2,61 tone CO2 echivalent pe cap de locuitor. Pentru comparație, nivelul mediu EU27 al acestui indicator este de 8.09 tone CO2 echivalent pe cap de locuitor în 2022[3]. Astfel, în 2022, emisiile totale pe cap de locuitor au fost cu aproape 47% mai mici decât media EU27.Emisiile de GES sunt legate direct de creșterea economică a țării, deoarece odată cu creșterea activității economice consumul de energie și resurse crește la fel. Pentru perioada 1990-2022, emisiile cumulate de GES pe unitatea de PIB (în dolari SUA actualizați la nivelul anului 2015) scad de la 4,05 tone CO2 echivalent/1000 dolari SUA actualizați la nivelul anului 2015 (în anul 1990) la 1,43 tone CO2 echivalent /1000 dolari SUA actualizați la nivelul anului 2015 (în anul 2022).

Tendința emisiilor cumulate de GES pe km2 sunt similare cu tendințele emisiilor de GES pe cap de locuitor și PIB, reducându-se de la circa 1.35 mii tone CO2 echivalent per km2 în anul 1990, până la circa 0.38 mii tone CO2 echivalent per km2 în anul 2022.

 



Figura 5: Evoluția emisiilor de GES în Republica Moldova în perioada 1990-2022 , raportate pe cap de locuitor, per unitate de PIB și per km2.

 

 

 

Specificarea indicatorului

Definiția indicatorului

Emisii: eliberarea de gaze cu efect de seră şi/ sau de precursori ai acestora în atmosferă pe o anumită zonă şi perioadă de timp. (pentru comparație, conform Legii nr. 74 din 11 aprilie 2024: emisii antropice - eliberare în atmosferă a gazelor cu efect de seră sau a precursorilor acestora de la sursele staționare sau difuze atribuite activităților umane)

Gaze cu efect de seră: reprezintă acele componente gazoase ale atmosferei, atât naturale, cât şi antropice, care absorb şi re-emit radiaţii în infraroşu.

Eliminare: orice proces, activitate sau mecanism care elimină un gaz cu efect de seră, un aerosol sau un precursor al unui gaz cu efect de seră din atmosferă.

Sursă: orice proces sau activitate care eliberează un gaz cu efect de seră, un aerosol sau un precursor al unui gaz cu efect de seră în atmosferă.

De asemenea, emisiile provenite din folosința terenurilor, schimbarea categoriei de folosință a terenurilor şi silvicultură (FTSCFTS, în engl.: LULUCF) nu sunt incluse în emisiile totale de gaze cu efect de seră.

Gazele cu efect de seră monitorizate în conformitate cu clauzele Acordului de la Paris sunt: CO2, CH4, N2O, SF6, NF3, HFC-uri şi PFC-uri.

Această listă nu include gazele cu efect de seră, care sunt, de asemenea, substanţe ce diminuează stratul de ozon şi sunt controlate prin Protocolul de la Montreal.

Unitatea de măsură

Emisiile de gazelor cu efect de seră (GES) diferite sunt prezentate în tone de CO2 echivalent, agregate la nivel național și pe sectoare economice, așa cum este definit de Clasificarea Standard Internațională Industrială a Tuturor Activităților Economice (ISIC Rev. 4)

Pentru comparații între țări, indicatorul poate fi prezentat în mii tone CO2 echivalent per km pătrat al teritoriului țării, în tone CO2 echivalent per cap de locuitor și în tone CO2 echivalent per unitate de PIB nominal sau per unitate de PIB după PPC.

Justificarea indicatorului

Indicatorul oferă o măsură a impactului antropic existent și viitor asupra climei terestre din cauza emisiilor de GES în atmosferă. Acesta arată măsura în care țările și-au atins obiectivele specificate pentru emisii și răspunsul la politicile țărilor pentru atingerea obiectivului de emisii.

Acest indicator prezintă tendinţele existente în emisiile de gaze cu efect de seră. Acesta analizează tendinţele (totale şi pe sectoare), în raport cu obligaţiile Statelor Membre de a respecta obiectivele Acordului de la Paris. Emisiile sunt prezentate în funcţie de tipul acestora şi sunt analizate în funcţie de potenţiala lor contribuţie la amplificarea fenomenului încălzirii globale.

Referințe

Ghidul pentru aplicarea indicatorilor de mediu in Europa de Est, Caucaz și Asia Centrală elaborați de Grupul de Lucru Comun pe Indicatori si Statistica de Mediu al Comitetului pe Politicile de Mediu in cadrul CEE-ONU.

https://www.unece.org/env/indicators.html

Contextul politicii de mediu (obiective și ținte)

Nivel național

  • Acordul de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, aprobat prin Legea nr.112 din 2 iulie 2014;
  • Convenția Cadru a Națiunilor Unite privind Schimbarea Climei, semnată de Republica Moldova la 12 iunie 1992, ratificată de Parlament la 16 martie 1995, precum și Protocolul de la Kyoto, ratificat de Republica Moldova la 13 februarie 2003, data oficială a aderării fiind 22 aprilie 2003);
  • Legea nr. 78 din 04.05.2017 pentru ratificarea Acordului de la Paris
  • Legea nr. 74/2024 privind acțiunile climatice
  • Hotărârea Guvernului nr. 425 din 12.06.2024 cu privire la organizarea și funcționarea Comisiei Naționale privind Schimbările Climatice
  • Hotărârea Guvernului din 21.09.2024 pentru aprobarea Regulamentului privind monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite de la instalațiile staționare și activitățile din domeniul aviației
  • Hotărârea Guvernului nr. 409 din 12.06.2024 cu privire la aprobarea Strategiei de mediu pentru anii 2024-2030
  • Hotărârea Guvernului nr. 10 din 10.01.2024 pentru aprobarea Regulamentului privind mecanismul de guvernanță energetică și a acțiunilor climatice
  • Hotărîrea Guvernului nr. 624/2023 cu privire la aprobarea Programului național de adaptare la schimbările climatice până în anul 2030
  • Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 659 din 06.09.2023 cu privire la aprobarea Programului de dezvoltare cu emisii reduse al Republicii Moldova până în anul 2030
  • Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1277 din 26.12.2018 cu privire la instituirea și funcționarea Sistemului național de monitorizare și raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră și altor informații relevante pentru schimbările climatice
  • Hotărârea Guvernului nr. 145 din 25.08.2021 cu privire la organizarea şi funcționarea Ministerului Mediului
  • Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 549 din 13.06.2018 cu privire la constituirea, organizarea și funcționarea Agenției de Mediu
  • Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1249 din 19.12.2018 cu privire la organizarea și funcționarea Instituției publice „Instituția Publică Oficiul Național de Implementare a Proiectelor în Domeniul Mediului”
  • Legea nr. 1515 din 16 iunie, 1993 privind protecția mediului înconjurător;
  • Legea nr. 315 din 17.11.2022 pentru aprobarea Strategiei naționale de dezvoltare „Moldova Europeană 2030.

Obiective naționale

Republica Moldova și-a asumat angajamente depline privind obiectivele Acordului de la Paris în:

a) menținerea creșterii temperaturii medii globale la mult sub 2°C comparativ cu nivelurile preindustriale și

b) sporirea abilității de adaptare la impacturile adverse ale schimbării climei.

Nivel internațional

  • Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice (1992);
  • Protocolul de la Kyoto la Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice (1997);
  • Acordul de la Paris la Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice (2015).

Obiective internaționale

  • Pentru a evita consecinţele grave ale schimbărilor climatice asupra mediului înconjurător, Consiliul European, prin cel de-al şaselea program de acţiune (6EAP, 2002), a propus o creştere a temperaturii mediii globale cu nu mai mult de 2°C peste nivelurile pre-industriale (aproximativ 1,3°C peste temperatura medie globală din prezent).
  • Obiectivele în ceea ce priveşte modificarea temperaturii absolute (adică 2°C) şi rata modificării (adică 0,1– 0,2°C pe decadă) au fost generate iniţial de ratele de migraţie a unor specii de plante, precum şi de schimbările naturale de temperatură din trecut. Obiectivul UE în ceea ce priveşte creşterea temperaturii globale (adică 2°C) a fost recent confirmat ca fiind un obiectiv realizabil din punct de vedere ştiinţific şi politic

Metodologia de calcul al indicatorului (inclusiv descrierea datelor utilizate)   

Estimarea cantității totale de fluxuri de GES în atmosferă trebuie furnizată ca o emisie agregată în tone CO2 de echivalent. Pentru a încorpora emisiile și eliminările de gaze cu efect de seră prin activitățile din cadrul sectorului Folosința Terenurilor, Schimbarea Categoriilor de Folosință a Terenurilor și Silvicultură (în engl.: LULUCF) în performanța țărilor, ar trebui furnizată și valoarea netă a emisiilor totale naționale de GES (cu contribuția sectorului LULUCF) (care poate fi pozitivă sau negativă) și adăugată la emisiile naționale agregate. Estimarea emisiilor de GES a unei țări se poate baza pe datele statistice ale administrației de stat competente pentru inventarierea emisiilor de GES (după categoriile de surse  și sechestrare a emisiilor de GES). De exemplu, datele anuale privind emisiile de GES din activitățile de ardere ale combustibilului pot fi estimate pe baza consumului anual de combustibili fosili. Datele anuale privind generarea emisiilor de metan în agricultură și relația cu fermentația enterică pot fi evaluate în funcție de numărul de animale și speciile implicate în analiză. Factorii de emisie conectează emisiile de GES cu statisticile privind activitățile antropice. Urmează o descriere simplificată a tehnicii de estimare:

Emisiile de GES = (date despre activitățile antropice) x factori de emisie.

Metodologii și standarde convenite la nivel internațional:

Datele de activitate descriu magnitudinea anuală, națională a unei activități (de exemplu, tone de cărbune extras la nivel național într-un an dat), iar factorul de emisie este masa de GES emisă pe unitate de activitate (de exemplu, kt CH4 pe tonă de cărbune extras). Se pot aplica atât factori de emisie adoptați la nivel internațional dezvoltați de Grupul Interguvernamental pentru Schimbările Climatice (IPCC), cât și factori de emisie naționali. Datele privind sechestrarea emisiilor antropice de GES pot fi calculate prin estimarea carbonului absorbit anual din atmosferă și stocat, inclusiv în sol și în vegetație, ținându-se cont de produsele lemnoase recoltate sau a altor tipuri de vegetație care au fost recoltate, curățate sau tăiate. Valorile emisiilor de GES urmează a fi estimate pentru fiecare an.

Părțile la Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (UNCCC) au adoptat ghiduri de raportare, inclusiv un set de tabele pentru Formatul Comun De Raportare (CRF), care este în conformitate cu Ghidurile Grupului Interguvernamental Pentru Schimbările Climatice (IPCC) pentru inventarele naționale de gaze cu efect de seră.

Semnatarii Acordului de la Paris au adoptat linii directoare pentru sisteme naționale de estimare a emisiilor antropice din surse și a reținerilor prin sechestrare de către absorbanți a tuturor gazelor cu efect de seră. Organizația Internațională pentru Standardizare (ISO) a dezvoltat standarde ISO 14064 pentru cuantificarea, raportarea și verificarea emisiilor de GES. Sunt disponibile un număr mare de modele internaționale pentru proiectarea tendințelor atât pe termen scurt cât și pe termen lung în evoluția emisiilor de GES în diverse sectoare ale economiei. IPCC a publicat trei tipuri de scenarii: „fără măsuri”, „cu măsuri existente” și „cu măsuri adiționale”. Scenariile de emisii la nivel național sunt dezvoltate pe baza programelor de stat pentru dezvoltare socio-economică, cu accent special pe sectoarele prioritare ale economiei care sunt sursele majore de emisii și sechestrare.

În toate țările din Sud-Estul și Estul Europei, Caucaz și Asia Centrală, agențiile naționale de statistică și / sau de mediu colectează date privind emisiile de GES în aerul atmosferic din surse staționare folosind un formular de raportare standardizat. Emisiile din surse mobile sunt calculate pe baza cantității de combustibil consumat și a compoziției parcului de vehicule. Toate țările din sud-estul și estul Europei, Caucaz și Asia Centrală sunt părți la Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (UNCCC) și depun la secretariat inventare naționale de GES cu privire la emisiile antropice din surse și a reținerilor prin sechestrare de către absorbanți a tuturor gazelor cu efect de seră care nu sunt controlate de Protocolul de la Montreal privind substanțele care completează Strat de ozon. Ca parte a angajamentelor lor Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (UNCCC), părțile din anexa 1 trebuie să prezinte o comunicare națională în mod regulat (o dată la patru ani); alte părți nu au nicio obligație în ceea ce privește regularitatea. Toate țările din sud-estul și estul Europei, Caucaz și Asia Centrală sunt părți la Acordul de la Paris și au înființat centre naționale de coordonare care colectează datele pentru calculul emisiilor și sechestrărilor de GES, și să aibă grijă de scenariile de proiecție a emisiilor de GES.

Referințe la surse metodice

  • Ghidul pentru aplicarea indicatorilor de mediu in Europa de Est, Caucaz și Asia Centrală elaborați de Grupul de Lucru Comun pe Indicatori si Statistica de Mediu al Comitetului pe Politicile de Mediu in cadrul CEE ONU. https://www.unece.org/env/indicators.html
  • Ghidul IPCC 2006 pentru inventarele naționale de gaze cu efect de seră:  http: //www.ipcc‐ nggip.iges.or.jp/;

Sursa datelor

  • Date din seriile de timp privind indicatorul pentru anii 1990-2022, Tabelul B-3: Emisiile de gaze cu efect de seră (GES): Republica Moldova, JITFEI/CEE-ONU, Raportul Național de Inventariere: 1990-2022. Surse de emisii şi sechestrare a gazelor cu efect de seră în Republica Moldova

Metadate

Topic: schimbări climatice  

Cod indicator: B3

Tags: schimbări climatice, GES, emisii de gaze cu efect de sera, Moldova 

Perioada de referință: 1990-2022

 

B-3-ro-final