Prima plantă alimentară, un soi de tomate, realizată prin intermediul ingineriei genetice a fost introdusă pe piață în 1995, urmată de dezvoltarea cu succes și cultivarea comercială de porumb, soia, bumbac, rapiță, cartofi, papaya, lucernă, dovlecei și sfeclă de zahăr cu trăsături genetice specifice noi. Ingineria genetica este un proces de introducere a modificărilor genetice specifice pentru îmbunătățirea varietăților comune de culturi în anumite specii, moduri care nu pot fi realizate prin creșterea convențională. Culturile modificate genetic folosesc proteine care furnizează plantelor o activitate insecticidă selectivă sau toleranță la anumite erbicide.
În scopul asigurării unui nivel adecvat de protecţie pentru siguranţa transferului, manipulării şi utilizării organismelor vii modificate genetic rezultate din biotehnologia modernă şi care pot avea efecte adverse asupra conservării şi utilizări durabile a diversităţii biologice, ţinînd de asemenea cont de riscurile pentru sănătatea omului, în anul 2000, în Montreal, Canada, a fost semnat Protocolul de la Cartagena privind biosecuritatea la Convenţia privind diversitatea biologică, primul document internaţional ce reglementează activităţile comerciale interstatale legate de organismele modificate genetic.
Protocolul de la Cartagena a fost ratificat de Parlamentul Republicii Moldova la 11 octombrie 2002 prin Legea nr. 1381.
Pentru implementarea Protocolului de la Cartagena şi stabilirea reglementărilor juridice privind obţinerea, testarea, utilizarea şi comercializarea organismelor modificate genetic în Republica Moldova au fost elaborate un șir de acte legislative şi normative, inclusiv:
- Legea nr.755-XV din 21.12.2001 privind securitatea biologică, lege care asigură cadrul legal general pentru reglementarea activităţilor legate de OMG în conformitate cu prevederile internaționale.
Conform articolului 4 al Legii menționate persoanele fizice sau juridice ce practică activităţi legate de organismele modificate genetic urmează a fi autorizate de către Comisia Naţională pentru Securitatea Biologică. Una din principalele verigi în procedura de autorizare constă în evaluarea riscurilor asupra mediului şi sănătăţii umane.
Drept urmare, prin Hotărîrea Guvernului nr. 1153 din 25 septembrie 2003 a fost aprobat Regulamentul privind autorizarea activităţilor legate de obţinerea, testarea, utilizarea şi comercializarea organismelor modificate genetic.
Regulamentul elaborat şi aproximat la Directivele Europene stipulează procedura detaliată de obţinere de către utilizatori a autorizaţiei privind desfăşurarea activităţilor legate de organismele modificate genetic.
Pentru asigurarea punerii în aplicare a dispoziţiilor Legii privind securitatea biologică prin Hotărîrea Guvernului nr. 603 din 20.05.03 a fost aprobată componenţa nominală şi Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei Naţionale pentru Securitatea Biologică.
Componenţa nominală a Comisiei Naţionale pentru Securitatea Biologică a fost reactualizată prin Hotărîrea Guvernului nr. 923 din 31 iulie 2008 și nr.189 din 28 februarie 2018.
Ultimul act legislativ aprobat din domeniu este Legea nr. 96 din 07.06.2018 pentru ratificarea Protocolului adiţional Nagoya-Kuala Lumpur privind răspunderea şi repararea prejudiciului la Protocolul de la Cartagena privind biosecuritatea, lege elaborată și aprobată urmare a semnării de Republica Moldova pe data de 25 ianuarie 2012 a Protocolului menționat.
Protocolul adiţional Nagoya-Kuala Lumpur reprezintă concretizarea prevederilor art. 27 din Protocolul de la Cartagena, care a introdus obligaţia Părţilor de a iniţia un proces de elaborare a unor norme şi proceduri în domeniul răspunderii şi reparării prejudiciului rezultat din mişcarea transfrontieră a organismelor modificate genetic.
Protocolul adiţional se bazează pe o abordare administrativă asupra examinării măsurilor de răspuns în cazurile de cauzare sau de probabilitate suficientă de cauzare a daunelor păstrării şi utilizării durabile a diversităţii biologice sub acţiunea organismelor vii modificate, legate de deplasările transfrontaliere.
Adoptarea Protocolului Nagoya-Kuala Lumpur, ca şi a Protocolului de la Cartagena privind biosecuritatea, care constituie izvorul acestuia, sunt privite, pe de o parte - ca o metodă de prevenire a daunelor, iar pe de altă parte – ca o măsură de creare a încrederii în procesul de elaborare şi utilizare a biotehnologiilor contemporane. Ea contribuie la crearea în continuare a unui mediu stimulator pentru obţinerea beneficiilor maxime de la posibilităţile potenţiale de utilizare a organismelor vii modificate, asigurând norme de reparare a daunelor sau măsuri de răspuns în cazuri de eşec şi de cauzare sau probabilitate de cauzare de daune biodiversităţii.
Totodată, este de menționat că pe parcursul activității Comisiei Naţionale pentru Securitate Biologică nu a fost autorizat niciun import al organismelor vii genetic modificate.
În Republica Moldova a fost autorizat importul doar pentru șrotul obținut din liniile de soia modificate genetic acceptate, pentru utilizare ca produse alimentare și ingrediente alimentare și hrană pentru animale, prin Deciziile Uniunii Europene și pentru care există evaluarea riscurilor efectuată de Agenția Europeană pentru Siguranța Alimentelor (EFSA).