Conform definiției din Legea nr. 149/2006 privind fondul piscicol, pescuitul și piscicultura:
Prohibiție a pescuitului reprezintă interzicerea pentru o anumită perioadă, a pescuitului hidrobionţilor în obiectivele acvatice piscicole în scopul reproducerii, protecţiei, restabilirii şi conservării resurselor biologice acvatice.
Resursele biologice acvatice/hidrobionţi reprezintă o totalitate a organismelor acvatice vii, a căror viaţă (permanent sau la anumite etape de dezvoltare) este imposibilă fără aflarea lor în mediul acvatic: vertebratele şi nevertebratele acvatice, algele, alte plante care vieţuiesc în condiţii naturale în obiective acvatice.
Astfel, prohibiția anuală a pescuitului este o măsură de protecție a resurselor biologice acvatice, realizată anual de către Agenția de Mediu prin emiterea unui Ordin care stabilește perioada și locurile în care este interzis pescuitul sportiv, amator și de agrement.
Este un fapt bine cunoscut în ihtiologie că toate speciile de pești se îndreaptă spre boiști (sectoare din obiectivele acvatice naturale unde se reproduc), chiar și până la demararea procesului reproductiv, fiind ușor de capturat în această perioadă. Așadar, în scopul asigurării unor condiții favorabile pentru reproducerea și restabilirea populațiilor acestora, Legea nr. 149/2006 privind fondul piscicol, pescuitul și piscicultura, prevede stabilirea unei perioade de prohibiție a pescuitului pentru cel puțin 60 de zile.
Anul acesta, conform Ordinului Agenției de Mediu nr. 11 din 01.04.2022, care a fost publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova la data de 08.04.2022, se stabilesc perioadele şi zonele de prohibiţie a pescuitului sportiv, amator și de agrement pentru toate speciile de hidrobionţi în obiectivele acvatice piscicole naturale, timp de 62 de zile consecutive, de la 15 aprilie până la 15 iunie 2022. Ordinul a fost emis în baza recomandărilor științifice ale Institutului de Zoologie și Centrului pentru Cercetare a Resurselor Genetice Acvatice „ACVAGENRESURS”.
În acest context, Institutul de Zoologie, menționează că, una din cele mai importante măsuri de protecţie a diversităţii ihtiofaunistice în ecosistemele riverane este asigurarea condiţiilor favorabile de reproducere naturală prin menţinerea unui regim hidrologic favorabil.
În acest scop, pe sectoarele de albie se recomandă ca, imediat după topirea podului de gheaţă, să se efectueze curăţarea (spălarea) boiştilor de resturile de vegetaţie moartă prin asigurarea unui flux maximal al debitului timp de patru-cinci zile consecutive (de exemplu, în fi. Nistru - 700-800 m3/s în aval de lacul Novodnestrovsk). Ulterior, timp de cel puţin două luni (15 aprilie - 15 iunie), trebuie menținut un nivel al apei pe cât posibil de ridicat, ceea ce va permite inundarea luncilor şi ieşirea facilă a reproducătorilor şi a puietului de la boişti.
În lacurile de acumulare Dubăsari şi Costeşti-Stânca se recomandă, în măsura posibilităţilor, creşterea constantă a nivelului apei în timpul perioadei de reproducere (pentru inundarea boiştilor), micşorarea treptată a nivelului apei cu un metru în luna iulie, şi o micşorare repetată înainte de stabilirea podului de gheaţă. Această dinamică anuală a regimului hidrologic va permite asigurarea succesului reproducerii diferitelor specii de peşti, dezvoltarea şi creşterea puietului în condiţii optimale, mineralizarea şi dezinfectarea substratului reproductiv şi acoperirea cu vegetaţie acvatică a boiştilor, pregătindu-le pentru următorul ciclu de reproducere.
Centrul pentru cercetare a resurselor genetice acvatice “ACVAGENRESURS”, bazându-se pe analiza datelor multianuale privind dinamica temperaturii apei în perioada aprilie-iunie şi luând în consideraţie faptul că factorul de temperatură constituie principalul stimul care determină începutul migraţiei şi reproducerii peştilor consideră, că cea mai optimă variantă pentru asigurarea protecţiei reproducerii tuturor speciilor de peşti este anunţarea începutului protecţiei reproducerii la data atingerii valorilor stabile ale temperaturii apei de 8-10°C.
Referitor la speciile de pești din obiectivele acvatice piscicole naturale, relatăm că, conform raportului Centrului pentru cercetare a resurselor genetice acvatice “ACVAGENRESURS”, în perioada anului 2021 a fost efectuată analiza repetată a materialului ştiinţific privind ponderea speciilor ciprinide răpitoare şi cele malacofage în fl.Nistru, lacul de acumulare Dubăsari și Costești-Stânca. Conform datelor pescuiturilor în scop ştiinţific, efectuate în fl.Nistru /lacul de acumulare Dubăsari și Costești-Stînca în perioada 2021 au fost identificate 19 specii de peşti, atribuite la 6 familii: Ord. Cypriniformes, fam. Cyprinidae (13 specii), Ord. Clupeiformes, fam. Clupeidae (1 specie); Ord. Siluriformes, fam. Siluridae (1 specie); Ord. Perciformes, fam. Percidae (2 specii); Ord. Mugiliformes, fam. Mugilidae (1 specie); Ord. Esociformes, fam. Esocidae (1 specie).
Structura capturilor după efectivul numeric a speciilor răpitoare în lacul de acumulare Dubăsari (29,11 %) a fost următoarea: avat - 2,14%, şalău -6,42%, somn - 3,64%, ştiucă - 2,14%, biban -14,77%. Structura capturilor după efectivul numeric a speciilor folosite drept bază furageră (70,86%) pentru peştii răpitori a fost următoarea: babuşca/tarancă - 25,27%, plătică -20,98%, cosac cu bot turtit - 2,76%, crap - 0,86%, caras argintiu - 9,98%, roşioara - 0,64%, ocheană mare - 9,85%, peşti fitofagi - 0,25%. Procentul înalt a speciilor răpitoare în capturi în anul curent se datorează migraţiilor finale de pre-reproducere a scrumbiei de Dunăre. S-a stabilit sensibil numărul de peşti malacofagi tipici (ocheană mare/ babuşca pontică, Rutilus frisiî), în 2020 - 9,93%, dar ăn 2021-9,85%.
În concluzie, se menționează următoarele: se atestă succesiunile pozitive a speciilor economic valoroase: scrumbia de Dunăre, plătică, babuşcă, biban şi ocheană mare. S-au observat migraţiile de pre-reproducere masive în sus de-a lungul fluviului Nistru a scrumbiei de Dunăre, restabilită în ultimii doi ani, care nu a fost depistată mai mult de zece ani. S-a redus frecvenţa în capturi a crapului. Este favorabilă situaţia cu rezervele de babuşcă, caras argintiu, biban (cu tempoul de creştere scăzut) - condiţii ecologice noi de vieţuire (acoperire intensivă a acvatoriului fluviului şi lacului de acumulare cu diversă vegetaţie acvatică) au jucat un rol pozitiv în reproducerea lor naturală şi vitalitatea. Se consideră, că situaţia parazitologică la populaţiile de scrumbie şi sabiţă din porţiunea studiată a Nistrului poate fi apreciată ca fiind favorabilă, fără a ameninţa conservarea populaţiilor lor.
Totodată, conform raportului Institutului de Zoologie, în rezultatul pescuiturilor științifice de control efectuate în ecosistemul lacului de acumulare Costești- Stânca în anul 2021, utilizând năvodul pentru puiet, s-au identificat 22 specii de pești, aparținând la 4 ordine și 6 familii (ord. Cypriniformes cu fam. Cyprinidae și Cobitifae; ord. Siluriformes cu fam. Siluridae; ord. Gasterosteiformes cu fam. Gasterosteidae; ord. Perciformes cu fam. Percidae și Gobiidae).
De asemenea, pentru informații adăugătoare, referitor la resursele piscicole și datele despre permisele de pescuit eliberate în perioada 2019-2022, puteți accesa pagina web a Agenției de Mediu la compartimentul „Monitoringul resurselor naturale”, respectiv compartimentul „Resurse piscicole”.
Totodată, descriem și ce este braconajul.
Așadar, braconajul este acțiunea desfășurată în vederea obținerii acelorași efecte ca și prin acțiunea de vânatoare (pescuit), fără a fi îndeplinite condițiile legale pentru desfășurarea acesteia din urmă. Deci, braconajul piscicol este o infracțiune care constă în practicarea ilegală a pescuitului în bazinele piscicole naturale.
Braconajul piscicol are următoarele consecințe negative:
- diminuarea necontrolată a populațiilor de pești prin depășirea capacității de suport;
- recoltarea neselectivă a ihtiofaunei (mai ales prin folosirea curentului electric și a plaselor monofilament);
- dezechilibrul unor lanțuri trofice.
Datele mai ample despre braconaj și acțiunile de combatere a acestuia le dețin Inspectoratul pentru Protecția Mediului, de competența căruia ține exercitarea controlului asupra modului în care persoanele fizice și juridice respectă legislația privind protecția și utilizarea rațională a resurselor biologice acvatice.
Iar dacă vă întrebați despre peștii din Cartea Roșie, vă relatăm următoarele. În Cartea Roșie a Republicii Moldova, ediția a III-ia, anul 2015 sunt incluse 23 specii de pești: Acipenser gueldenstaedtii (Brandt et Ratz., 1833) – Nisetru
Acipenser ruthenus (L., 1758) – Cegă, Acipenser stellatus (Pall., 1771) – Păstrugă, Huso huso (L., 1758) – Morun, Umbra krameri (Walb., 1792) – Țigănuș, Hucho hucho (L., 1758) – Lostriţă, Anguilla anguilla (L., 1758) – Anghilă-europeană, Alburnoides bipunctatus (Bloch, 1782) – Beldiţă comună, Barbus petenyi (Heck., 1852) – Mreană-vânătă, Carassius carassius (L., 1758) – Caracudă, Leuciscus idus (L., 1758) – Văduviţă, Pelecus cultratus (L., 1758) – Sabiţă, Petroleuciscus borysthenicus (Kessl., 1859) – Cernuşcă, Rutilus frisii (Nord., 1840) – Babuşcă-pontică, Tinca tinca (L., 1758) – Lin, Lota lota (L., 1758) – Mihalţ, Сaspiosoma caspium (Kess., 1877) – Caspiosomă Knipowitschia longecaudata (Kess., 1877) – Cnipovicia-cu-coadă lungă, Gymnocephalus schraetser (L., 1758) – Răspăr, Sander volgensis (Gm., 1789) – Şalău-vărgat, Zingel streber (Sieb., 1863) – Fusar, Zingel zingel (L., 1766) – Pietrar, Cottus poecilopus (Heck., 1837) – Zglăvoacă-răsăriteană.
De asemenea, pentru o informare mai amplă, puteți consulta în format electronic „Ghidul pentru identificarea speciilor de peşti ai Nistrului, incluși în Cartea Roșie a Republicii Moldova” la linkul https://www.eco-tiras.org/books/RDB-fish-final.pdf. Cartea este un ghid practic foarte succint pentru identificarea celor mai rare și protejate specii de peşti, care pot fi găsiţi în bazinul Nistrului. Este destinat publicului larg de cititori.