C-15-serii date temporale_statii tratare
Întrebări cheie:
- Care este volumul de apă reziduală tratată anual în Republica Moldova?
- Care este cel mai frecvent tip de tratament aplicat în procesul de epurare a apelor reziduale în Republica Moldova?
- Care este ponderea anuală a apei reziduale care nu este supusă nici unui tip de tratament?
Mesaje cheie:
- În Republica Moldova procesul tehnologic de tratement al apelor reziduale include două trepte – tratament mecanic și tratament biologic.
- În anul 2018 volumul total al apelor uzate tratate prin metoda mecanică a fost de 98,8% iar cea biologică – 96.1 % biologic.
- Aproximativ 2,4% din volumul total al apei evacuate nu a fost supus nici unui tratament.
Sursa datelor: Biroul Național de Statistică
Apele reziduale cuprind apele uzate și apele reziduale managere, precum și apele reziduale industriale. Dacă nu sunt bine tratate și epurate, aceste ape poluează râurile, ceea ce are consecințe dăunătoare inevitabile pentru faună și floră, precum și pentru propria noastă sănătate.
Evoluţia gradului de racordare al populaţiei la sistemele de colectare şi epurare a apelor uzate indică o creștere modestă a numărului populației care beneficiază de serviciile de canalizare. Volumul apelor uzate epurate rămîne relativ constant cu o mică creștere pentru anii 2017-2018. Iar pentru numărul stațiilor de tratare a apelor uzate această dinamică este invers proporțională. Numărul de stații de epurare a apelor uzate a descrescut aproximativ de două ori, atestînd în anul 2018 numai 83 de unități, comarativ cu 156 unități existente în anul 2002. Este o situație alarmantă ce se manifestă prin creșterea gradului de presiune pentru stațiile de epurare a apelor uzate, care nu au fost renovate tehnologic de mai mulți ani.
Stațiile de epurare a apelor reziduale trebuie să respecte standarde minime în operațiunile efectuate, inclusiv standarde de mediu pentru tratarea apelor. Dacă pentru țările dezvoltate procesul tehnologic prevede trei trepte de tratare, inclusiv epurarea terţiară (avansată) care înlătură eficient materiile organice, compuşii cu fosfor şi compuşii cu azot, atunci pentru țara noastră acest proces se limiteză numai la tratarea mecanică și biologică.
Sursa datelor: Biroul Național de Statistică
În anul 2018 volumul total al apelor uzate tratate prin metoda mecanică a fost de 98,8% iar cea biologică – 96.1 %. Aproximativ 2,4% din volumul total al apei evacuate nu a fost supus nici unui tratament.
Este important cît de curînd de a stabili standarde și de a defini principii și metode de bază pentru tratarea apelor reziduale. De a asigura colectarea și tratarea apelor reziduale pentru toate localitățile cu o populație de cel puțin 2 000 de personae. De a planifica construcția unor sisteme de colectare și a stațiilor de epurare noi cu un grad înalt de retehnologizare și modernizare.
Specificarea indicatorului
Definiția indicatorului
Acest indicator reprezintă cantitatea de ape uzate tratate în stațiile de tratare într-o țară. Acest indicator specifică inclusiv volumul apelor tratate pe tipurile proceselor de epurare în conformitate cu prevederile naționale. Epurarea primară (mecanică) înlătură o parte a materiilor solide în suspensie (cca. 40-70%), în timp ce epurarea secundară (biologică) utilizează micro-organisme aerobe şi/sau anaerobe pentru a descompune o mare parte a substanţelor organice (cca. 50-80%), a îndepărta amoniul (cca. 75%) şi pentru a reţine unii nutrienţi (cca. 20-30%). Epurarea terţiară (avansată) înlătură eficient materiile organice, compuşii cu fosfor şi, în unele cazuri, compuşii cu azot.
Unitatea de măsură
• Numărul de instalații de tratare a apelor uzate ca număr integral;
• Volumele de ape uzate tratate în milioane de metri cubi pe an.
Justificarea indicatorului
Apele uzate exercită o presiune semnificativă asupra mediului acvatic, datorită încărcărilor cu materii organice, nutrienţi şi substanţe periculoase. Având în vedere procentul mare al populaţiei care locuieşte în aglomerări urbane, o parte semnificativă a apelor uzate este colectată prin intermediul sistemelor de canalizare şi transportate la staţiile de epurare. Nivelul de epurare, înainte de evacuare, şi gradul de sensibilitate al apelor receptoare determină intensitatea impactului asupra ecosistemelor acvatice.
Tratarea apelor uzate este o condiție prealabilă pentru minimizarea presiunii atât pe apele de suprafață, cât și pe cele subterane în ceea ce privește poluarea apei dulci de către apele evacuate. Deoarece apele subterane și apele de suprafață sunt abstractizate pentru producerea de apă potabilă sau chiar pentru utilizare directă ca apă potabilă (autoaprovizionare), reducerea poluării apei reprezintă una dintre condițiile de bază pentru sănătatea umană și prevenirea bolilor legate de apă.
Referințe
Ghidul pentru aplicarea indicatorilor de mediu in Europa de Est, Caucaz și Asia Centrală elaborați de Grupul de Lucru Comun pe Indicatori si Statistica de Mediu al Comitetului pe Politicile de Mediu in cadrul CEE-ONU.
https://www.unece.org/env/indicators.html
Contextul politicii de mediu, obiective și ținte
Nivel național
- Hotărîrea Nr. 199 din 20-03-2014 cu privire la aprobarea Strategiei de alimentare cu apă şi sanitaţie (2014 – 2028)
- Hotărîrea Guvernului nr. 950 din 25 noiembrie 2013 „Pentru aprobarea Regulamentului privind cerinţele de colectare, epurare şi deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare şi/sau în corpuri de apă pentru localităţile urbane şi rurale”
- Legea Apelor nr.272 din 23 decembrie 2011
- Legea nr.303 din 13 decembrie 2013 a serviciului public de alimentare cu apă şi canalizare
- Strategia de mediu pentru perioada 2014-2023, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 301 din 24 aprilie 2014.
Obiective și ținte naționale
- Strategia de alimentare cu apă şi sanitaţie (2014 – 2028):
- alimentare cu apă potabilă sigură a cel puţin 65% din populaţie, pînă în anul 2020
- conectare a 65% din populaţie la sisteme de canalizare, pînă cel tîrziu în anul 2025
- ținta pentru primii cinci ani este de a atinge o acoperire cu infrastructură de alimentare cu apă şi sanitaţie pentru 30% din populaţia neconectată din zonele urbane şi 2025% din populaţia neconectată din zonele rurale.
- ODD 6: Asigurarea disponibilităţii și managementului durabil al apei
Nivel internațional
- Directivei Cadru Apa 2000/60/CE
- Directivei 91/271/CEE cu privire la tratarea apei uzate urbane
- Directivei 98/83/CE privind calitatea apei destinată consumului uman
Metodologia de calcul al indicatorului (inclusiv descrierea datelor utilizate)
Indicatorul este calculat ca ponderea populației conectate la un sistem de colectare a apelor uzate. O metodă simplificată de calcul al ponderii Populației Conectate La Tratarea Apelor Uzate (PCWWT) este următoarea:
Ponderea populației conectate la sistemul de canalizare (%) = (numărul populației conectată la sistemul de colectare a apelor uzate / numărul total al populației).
Referințe la surse metodice
Ghidul pentru aplicarea indicatorilor de mediu in Europa de Est, Caucaz și Asia Centrală elaborați de Grupul de Lucru Comun pe Indicatori si Statistica de Mediu al Comitetului pe Politicile de Mediu in cadrul CEE-ONU.
https://www.unece.org/env/indicators.html
Incertitudini
Sursa datelor
- Datele au fost furnizate de Biroul Național de Statistică în cadrul activităţilor proiectului ENI SEIS II East
Metadate
Topic: Apă
Cod indicator: C15
Tags: epurarea apelor, stații de epurare a apei uzate, Moldova
Perioada de referință: 2014-2018
DPSIR: Răspuns
Tipologie: indicator descriptiv (tip A)
Data
Data publicării: 05.06.2020
Data ultimei actualizări: 30.06.2020
Frecvența de actualizare: anual
Contact și proprietate
Contact: Agenția de Mediu