Ministerul Mediului

Agenția de Mediu

C11 Nutrienți în apele dulci

 

C11- Nutrienţi în apa dulce - Republica Moldova

 

Mesaje cheie

  • La începutul perioadei 1992-2018 a fost înregistrată o creştere bruscă a concentraţiei de nitraţi în apele dulci. După a. 2000, nitraţii din apă dulce sunt în descreştere până în 2005. În ultimii 12 ani nu există o tendinţă semnificativă a concentraţiei de nitraţi în râuri, cu excepţia a trei lacuri din cele analizate.  
  • În prezent, mai mult de jumătate din siturile/punctele de monitorizare de pe râurile din Republica Moldova au concentraţii scăzute de nitraţi (mai puţin de 2,0 mgN/l). În schimb, aproape jumătate din site-uri sunt moderat spre foarte poluat cu fosfor. Majoritatea acestora se află în bazinul fluviului Nistru. Cele mai puţine poluate cu nutrienţi sunt râurile din bazinul rîului Prut.

 

Scade nivelul concentraţiei de nutrienţi în apele dulci?

Concentraţia medie de nitraţi în râuri pentru perioada anilor 1992 - 2018 este de 5,07 mgN/l. Cel mai mare nivel de nitraţi înregistrat a fost în anul 1998 (11,70 mgN/l), iar cel mai mic - în a. 2010 (3,08 mgN/l). Tendinţa generală a concentraţiei de nitraţi în râuri este negativă, dar există diferenţe mari între subperioade. Între anii 1992 şi 1998, concentraţiile medii anuale de nitraţi în apă dulce au avut o tendinţă de creştere, iar între anii 1998 şi 2005, tendinţa a fost semnificativ negativă. Media multianuală a concentraţiei de nitraţi este de 4,3 mgN/l.

Cele mai mari concentraţii de nitraţi au râurile bazinului Nistrului (media fiind de 7,38 mgN/l). Aici, concentraţia medie anuală maximă a depăşit 15 mgN/l (anul 1998). Râurile din bazinul Prutului au o concentraţie periodică în medie de 3,05 mgN/l, cea mai ridicată atinsă în a. 1994 (2,59 mgN/L) şi 2001 (2,46 mgN/L).

 

Cele mai mari medii anuale ale concentraţiei totale de fosfor în apa râurilor au fost în anii 2008, 2012 şi 2016, toate valorile depăşind 0,34 mgP/l. Nu există o tendinţă semnificativă a fosforului în apa dulce din  Republica Moldova. În bazinul Nistrului concentraţiile de fosfor însă cresc. Acest lucru poate indica o lipsă de tratare a apelor uzate şi o creştere a utilizării detergenţilor, ce conţin fosfat, în întreaga zonă.

 

Cea mai mare concentraţie medie de nitraţi în lacuri a fost în a. 1998. În prezent concentraţia medie anuală de nitraţi în lacuri este mai mică de 0,5 mgN/l. Cea mai mică concentraţie s-a depistat în lacul Ghidighici pe râul Bîc în zona or. Chişinău. Concentraţia nitraţilor în toate lacurile prezintă o tendinţă negativă după creşterea bruscă înregistrată în a. 1998. Motivul ar putea fi o scădere a activităţilor agricole. Aceeaşi tendinţă de scădere a conţinutului nitraţilor este observabilă şi pe râuri.

Concentraţia medie totală de fosfor în apa analizată din trei lacuri (or. Dubăsari, Centrala Hidroelectrică; s. Costeşti, Centrala Hidroelectrică şi lacul Ghidighici de pe râul Bîc (s. Vatra, mun. Chişinău) a fost de cca 0,10 mgP/l (clasa I de calitate, nu există alterări) între anii 1994 şi 2007, atunci, când a început să crească. Cu toate acestea, acest lucru se datorează creşterii foarte mari a conţinutului fosforului din lacul Ghidighici. Celelalte două lacuri sunt rezervoare de pe râuri (consum de energie hidroelectrică) şi au o concentraţie destul de stabilă şi scăzută de fosfor (mai mică de 0,1 mgP/l) (clasa I de calitate, fără alterări). Tendinţa în creştere a conţinutului fosforului din lacul Ghidighici până în a. 2012 ar putea fi legată de aportul mai mare de ape uzate urbane netratate şi de utilizarea mai mare a produselor fosforice în agricultură.

 

 

Figura 1-Evoluţia concentraţiei nitraţilor şi fosforului total în apa râurilor  (anii 1992-2018)

 

Sursa datelor:

Notă: Seriile de date sunt calculate ca medie a concentraţiei de nitraţi (mgN/l) şi a fosforului total (mgP/l) pentru punctele de monitorizare din cele două bazine hidrografice ale Republicii Moldova (bazinul Prutului şi Nistrului) şi inclusiv bazinul Mării Negre (afluenţi direcţi către Marea Neagră), precum şi pentru întreaga ţară pentru perioada anilor 1992-2018. Numărul de staţii este dat în paranteză. Numărul total de staţii este de 19.

 

 

Figura 2-Evoluţia concentraţiei nitraţilor şi fosforului total în apa lacurilor  (anii 1992-2018)

                       

Sursa datelor:

Notă: Seriile de date sunt calculate din media anuală a concentraţiei de nitraţi (mgN/l) şi fosfor total (mgP/l) pentru trei lacuri din Republica Moldova pentru perioada 1992-2018.

 

Care este starea actuală a poluării cu nitraţi şi fosfor total a râurilor în Republica Moldova?

 

În prezent, în mai mult de jumătate din punctele de monitorizare de pe râurile din Republica Moldova s-au evidenţiat concentraţii scăzute de nitraţi (mai puţin de 2,0 mgN/l) şi o treime - moderată (între 2,0 şi 3,0 mgN/l) (clasa II de calitate, afectate uşor de activitatea antropică). În două (2) din 19 punctele de monitorizare în apă sunt concentraţii mari de nitraţi, ambele sunt situate în bazinul Nistrului (>5,6 mgN/l) (clasa III-IV de calitate, poluată moderat - poluată). Toate siturile din bazinul r. Prut (6) au concentraţii scăzute. Concentraţia de nitraţi măsurată în bazinul r. Dunărea se încadrează în clasa I de calitate (fără alterări sau cu alterări minore) poluată (<2,0 mgN/l). Apa râului Cogîlnic, care se varsă în Marea Neagră, este moderat poluată de nitraţi (între 2,0 şi 3,6 mgN/l).

Situaţia este mai severă în ceea ce priveşte conţinutul fosforului total din apa râurilor. Aproape 50% din punctele de monitorizare au înregistrat concentraţii ce caracterizează apa de la moderat până la foarte poluată. Majoritatea acestora se află în bazinul  fl. Nistru. Cele mai puţin poluate cu fosfor sunt râurile din bazinul r. Prut. Fosforul total măsurat pe râul Dunării în Moldova se încadrează în clasa I de calitate a apei, poluare scăzută (<0,1 mgP/l). Apa râului Cogîlnic, care se varsă în Marea Neagră, este moderat poluată cu fosfor (între 0,1 şi 0,2 mgP/l) (clasa I-II de calitate).

 

 

Figura 3. Concentraţia nitraţilor şi fosforului în apa râurilor din Republica Moldova în a.  2018, clasificare

 

Sursa datelor:

 

Specificarea indicatorului 

Concentraţiile de  de fosfor total şi de nitraţi din râuri, concentraţiile de fosfor total şi nitraţi din lacuri  şi corpurile de apă subterană. Acest indicator poate fi utilizat pentru a ilustra variaţiile geografice din concentraţiile actuale de nutrienţi şi evoluţia în timp.

Unităţi de măsură

Concentraţia de nitraţi – mgN/l,
Fosfor total - mg/l.

Justificare pentru selecţia indicatorului

Cantităţile mari de azot şi fosfor din corpurile de apă din zonele urbane, industriale şi agricole pot duce la eutrofizare. Aceasta va cauza schimbări ecologice care pot avea ca rezultat dispariţia unor specii de plante şi animale (diminuarea stării ecologice) şi pot avea consecinţe negative asupra utilizării apei destinate consumului uman şi altor scopuri.

Calitatea apelor de suprafaţă în ceea ce priveşte eutrofizarea şi concentraţiile de substanţe nutritive reprezintă obiectivul mai multor directive: Directiva Cadru a Apei, Directiva privind nitraţii, Directiva privind epurarea apelor uzate urbane, Directiva privind apele de suprafaţă, Directiva privind peştii de apă dulce. În anii viitori, concentraţiile de fosfor din lacuri vor fi foarte relevante pentru activităţile legate de Directiva Cadru a Apei.

 

Referinţe ştiinţifice

  • UNECE, 2018. Linii directoare pentru aplicarea indicatorilor de mediu, descrierea C11. Nutrienţi în apă dulce.
  • UNECE, 2018. Linii directoare pentru aplicarea indicatorilor de mediu, Glosar de termeni - Descrierea C11. Nutrienţi în apă dulce.

 

Contextul politic: politici, obiective şi ţinte

Nivel naţional/cadrul normativ

  1. Legea apelor nr. 272 din 23 decembrie 2011;

a) Regulamentul cu privire la cerinţele de calitate pentru apele de suprafaţă, HG nr. 890 din 12 noiembrie 2013;

b) Regulament privind monitorizarea şi evidenţa sistematică a stării apelor de suprafaţă şi a apelor subterane, HG nr. 932 din 20 noiembrie 2013;

  1. Legea cu privire la activitatea hidrometeorologică, nr.1536-XIII din 25 februarie 1998;
  2. Legea privind protecţia mediului înconjurător, nr.1515-XII din 16 iunie 1993;
  3. Legea cu privire la zonele şi fîşiile de protecţie a apelor, rîurilor şi bazinelor de apă, nr.440-XIII din 27 aprilie 1995;
  4. Legea cu privire la resursele naturale, nr.1102-XIII din 6 februarie 1997;
  5. Legea cu privire la apa potabilă, nr.272-XIV din 10 februarie 1999;
  6. Legea privind accesul la informaţie, nr.982-XIV din 11 mai 2000.

Hotărîrile Guvernului Republicii Moldova:

  1. Cu privire la unele măsuri privind reglementarea utilizării bazinelor acvatice, nr.1202 din 8 noiembrie 2001;
  2. Cu privire la modul de elaborare şi aprobare a schemelor de utilizare şi protecţie în complex a apelor, nr.747 din 3 noiembrie 1995; 
  3. Cu privire la măsurile de stabilire a zonelor şi fîşiilor riverane de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă, nr. 32 din 16 ianuarie, 2001.

Nivel internaţional

  1. Convenţia privind protecţia şi utilizarea cursurilor de apă transfrontaliere şi a lacurilor internaţionale (Convenţia privind apa din Helsinki, 1992);
  2. Convenţia privind zonele umede de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor acvatice (Ramsar, 1971)
  3. Convenţia privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a Dunării (Convenţia pentru protecţia fluviului Dunărea, Sofia, 1994);

Ţinte

Ţinte la nivel naţional

Strategia naţională de mediu prevede implementarea unui sistem de management al bazinelor hidrografice pentru îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă cu 50% (2023).

În conformitate cu Regulamentul cu privire la apele de suprafaţă cerinţele de calitate a mediului Republica Moldova ar trebui să îmbunătăţească calitatea apei de suprafaţă cu o singură clasă.

Documente de politici la nivel UE

  1. Directiva 91/271 / CEE a Consiliului din 21 mai 1991 privind epurarea apelor uzate urbane;
  2. Directiva 2000/60 / CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (Directiva-cadru privind apa);
  3. Directiva 2008/105 / CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind standardele de calitate a mediului în domeniul apei, modificarea şi abrogarea ulterioară a Directivelor 82/176 / CEE, 83/513 / CEE, 84 / 156 / CEE, 86/280 / CEE şi de modificare a Directivei 2000/60 / CE a Parlamentului European şi a Consiliului;
  4. Directiva 2010/75 / UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea şi controlul integrat al poluării);
  5. Convenţia CEE privind protecţia şi utilizarea cursurilor de apă transfrontaliere şi a lacurilor internaţionale (1992);

 

Metodologie

Metodologia de calcul al indicatorului

În Republica Moldova, programul de monitorizare a apelor de suprafaţă se bazează pe Legea apelor nr. 272 din  23.12.2011 şi pe regulamentele conexe, care transpun Directiva-cadru 2000/60/CE privind apa.

A fost stabilit un program lunar de supraveghere pentru râurile transfrontaliere şi Rezervaţia Costeşti, iar pentru celelalte lacuri frecvenţa supravegherii este de 4 ori pe an. Pentru analiză au fost utilizate datele obţinute din monitorizarea efectuată în 19 locaţii pe 8 râuri şi trei (3) pe lacuri.

 

  • Metoda de determinare a nitraţilor:
    SM SR ISO 7890-3:2006. Calitatea apei. Determinarea conţinutului de azotaţi. Partea 3: Metoda spectrometrică cu acid sulfosalicilic.
  • Metoda de determinare a ortofosfaţilor și a fosforului total:
    SM SR EN ISO 6878:2011. Calitatea apei. Determinarea fosforului. Metoda spectrofotometrică cu molibdat de amoniu.
    SM SR EN ISO 15681-1:2012. Calitatea apei. Determinarea conţinutului de ortofosfat şi fosfor total prin analiza în flux (FIA şi CFA). Partea 1: Metoda prin analiză cu injecţie în flux (FIA).
     

Seriile de timp anuale pentru fiecare sit sunt calculate prin medierea probelor individuale pe an.

Numai seriile de timp care sunt completate şi consecutive pe intervalul de timp necesar sunt incluse. Aceasta asigură că seria de date agregată este consecventă şi în acest fel, evaluările reflectă şi se bazează pe modificări reale ale concentraţiei şi nu pe modificări ale numărului de sit-uri.

Metodologia de completare a datelor lipsă:.

Pentru seriile temporale şi tendinţe se folosesc numai serii care sunt complete după inter / extrapolare (adică nu există valori lipsă în seria de date a staţiei). Aceasta este pentru a se asigura că seria de date agregate este consecventă, adică include aceleaşi staţii. În acest fel, evaluările se bazează pe modificările actuale ale concentraţiei şi nu pe modificările numărului de staţii. Dacă lipsesc date dintr-un an, se face o medie între anul precedent şi următorul an şi se completează seria de date.

Referinţe metodice internaţionale

 

  • EEA, 2005. EEA core set of indicators guide. EEA Technical report No 1/2005, ISBN 92-9167-757-4, Luxembourg.
  • UNSD and UNEP, 2013. Questionnaire 2013 on Environment Statistics. United Nations Statistics Division and United Nations Environment Programme, Questionnaire 2013 on Environment Statistics, Section Water.    
  • UNECE, 2018. Guidelines for the Application of Environmental Indicators, Description of C10. Biochemical oxygen demand (BOD) and concentration of ammonium in rivers.
  • UNECE, 2018. Guidelines for the Application of Environmental Indicators, Glossary of terms – C10. Biochemical oxygen demand (BOD) and concentration of ammonium in rivers.
  • The monitoring program was elaborated according to the Regulation on the systematic monitoring and highlighting of the state of surface water and groundwater, GD no. 932 of November 20, 2013, DCA 2000/60 and European Guideline no. 7 - Monitoring in line with the Water Framework Directive.
  • The international ISO approved in the Republic of Moldova and the methodological works included in the collection "Guidelines for the chemical analysis of surface water". A.D.Semionova, Guidedrometeoizdat Leningrad 1977.[1]
  • Other methodological guidance accompanying specialized equipment.

Incertitudini

Incertitudini cu privire la metodologie

Nu au fost specificate

Incertitudini cu privire la seturile de date

A fost întrerupt şirul de date la staţiile din partea stângă a Nistrului din cauza conflictului transnistrian din a. 1992. De asemenea din a. 2012 punctele de monitorizare a apelor de suprafaţă au fost stabilite în conformitate cu Directiva apei şi din acestă cauză s-a întrerupt şirul de date la unele staţii. Baza de date este stocată în formate diferite WORD, EXCEL,  NOTEPAD,  ACCES ceea ce prezintă o dificultate în extragerea datelor.

Incertitudinea este foarte scăzută deoarece, potrivit metodologiei naţionale, ar trebui să avem măsuri de cel puţin 4 ori pe an. De fapt, facem măsuri de 12 ori pe an. Recomandări:

Laboratorul care efectuează analize pentru monitorizarea apei de suprafaţă este acreditat din a. 2004. Cu toate acestea, nu există o staţie automată de monitorizare a calităţii apei, care ar putea să dea rezultate privind starea de lucruri în fiecare zi.

Sursa de date

  • Datele au fost furnizate de Laboratorul calităţii apei, Direcţia de monitorizare a calităţii mediului din cadrul Agenţiei de Mediu, în cadrul activităţilor proiectului ENI SEIS II East
  • Baza de date privind calitatea apei în bazinul râului Nistru 
  • Nutrienti în ape dulci - apele subterane - Setul de date conţine informaţie actualizată şi mai detaliată privind conţinutul de nutrienţi în apele subterane. In acest set de date este examinat conţinutul de NO3- în apele subterane: concentraţia maximă, minimă şi medie. Sunt analizate 2 obiecte acvatice: (1)Badenian-Sarmaţian şi (2) Sarmaţianul Mediu. Pentru primul obiect sunt prezentate datele de la 4 staţii de măsurări, iar pentru al 2-lea obiect - de la 3 staţii.

Metadate

Topic: apă

Cod indicator: C11

Tags: calitatea apei, fosfor (P) şi nitraţi (NO3), Moldova

Perioada de referință: 1992-2018

DPSIR: presiune

Tipologie: indicator descriptiv (tip A )

 

Data

Data publicării:

Ultima modificare:

Frecvenţa de actualizare: anual

 

Contact şi proprietate

Contact:

Nume prenume

Proprietate:

Agenţia de Mediu, Republica Moldova

Acţiuni pe termen scurt

Nu e specificat

Acţiuni pe termen lung

Nu e specificat