Ministerul Mediului

Agenția de Mediu

A A A

Săptămâna Europeană a Reducerii Deșeurilor 2022

Published on: Tue, 11/22/2022 - 09:07
Press Release Type: 

Anual, în ultima săptămână a lunii noiembrie, când este marcată „Săptămâna Europeană pentru Reducerea Deșeurilor”, pe întreg continentul european, sunt puse în aplicare acțiuni de sensibilizare a publicului cu privire la reducerea deșeurilor.

 

Esența mesajului constă în cei 3 R: Redu, Reutilizează, Reciclează!

 

1. Prima etapă este aceea de a reduce cantitatea de deșeuri pe care fiecare dintre noi o producem astfel încât să ajungem să avem un impact cât mai mic asupra mediului înconjurător. Acest principiu se bazează pe a produce cât mai puține materiale de aruncat.

2. A doua etapă este aceea de reutilizare a deșeurilor pe care deja le-am produs. Materialele care la prima vedere par a fi deșeuri pot fi refolosite în infinite moduri sau pot fi reparate dacă acesta ar fi motivul pentru care ar urma să fie aruncate.

3. A treia etapă este reprezentată de procesul de reciclare. Reciclarea înseamnă transformarea deșeurilor într-o materie primă nouă care va fi utilizată în fabricarea noilor produse. Reciclarea este unul din cele mai ușoare și mai eficiente moduri prin care putem ajuta mediul înconjurător. Reciclând oprim deșeurile din a ajunge în gropile de gunoi, de unde se pot răspândi în ecosistemele naturale, poluând apa și solul.

Tema evenimentului în acest an, se va concentra pe textile pentru a evidenția impactul puternic pe care îl are asupra planetei noastre, dar, în principal, pentru a inspira acțiuni care vor aduce mai multă circularitate în sectorul textil.

 

La nivel global, industria textilă și de îmbrăcăminte este unul dintre cei mai mari poluatori din lume, al doilea după petrol, și reprezintă cca 2% din Produsul Intern Brut (PIB) global. Acest lucru este cauzat de impactul puternic pe care îl are asupra utilizării terenurilor, poluării apei și chiar emisiilor cu efect de seră. Acest sector are un impact ridicat asupra mediului și social în fiecare fază: de la producție, la distribuție, utilizare și după utilizare (colectare, sortare, reciclare și gestionarea finală a deșeurilor, care de cele mai multe ori este legată de incinerare și depozite de deșeuri)

 

Știați că...?

  • Textile și îmbrăcămintea sunt a patra categorie de presiune mai mare în ceea ce privește utilizarea materiei prime primare și a apei. De exemplu, o pereche de blugi necesită 7.000 de litri, în timp ce un tricou are nevoie de 2.700 de litri de apă, ceea ce echivalează cu consumul de apă potabilă al unei persoane în 2,5 ani.
  • Procesul de producție generează în jur de 15-35 de tone echivalent CO2 pe tonă de textile produse. Lanțul valoric din amonte de îmbrăcăminte, încălțăminte și textile de uz casnic consumat în UE este a cincea categorie de presiune a emisiilor de gaze cu efect de seră.
  • Impactul asupra mediului în faza de producție este, de asemenea, legat de cultivarea și producția de fibre naturale (bumbac, cânepă și in) în ceea ce privește utilizarea terenului și a apei, îngrășăminte și pesticide; dar și la producția de fibre sintetice (poliester și elastan) legate de utilizarea energiei și a materiei prime chimice. Fibrele sintetice pe care producătorii le preferă au poate același efect negativ ca un PET aruncat în natură. Da, poliesterul, nailonul și acrilul rezistă în natură și până 1000 de ani. De fapt, cele mai multe dintre articolele de îmbrăcăminte din întreaga lume sunt realizate din poliester, o fibră sintetică derivată în principal din petrol. Acesta a depășit bumbacul ca principală fibră textilă a secolului 21, punând capăt sutelor de ani de dominație a acestuia.
  • Atunci când materialul textil este cumpărat și ajunge la consumatori – (fără a lua în considerare toată faza de transport) necesită consum de energie și apă dar și detergenți. Prin spălare, substanțele chimice și microfibrele sunt emise în apele uzate. Când sunt spălate, textilele sunt responsabile pentru 35% din microplasticul primar din ocean, ceea ce echivalează cu 50 de miliarde de sticle de plastic.
  • În fiecare an, în medie, fiecare european consumă 26 kg de textile, dintre care 11 kg sunt aruncate după ce au fost purtate doar de 7-8 ori. Când aceste cârpe sau textile sunt aruncate în Europa, 87% sunt incinerate sau ajung la gropile de gunoi, în timp ce doar 10% rămân pe piață ca second-hand.

 

Pentru a răspunde la aceasta, Parlamentul European a aprobat Directiva-cadru privind deșeurile, care impune statelor membre să aplice în orașele lor o colectare selectivă a deșeurilor textile până în 2025.

 

Pe baza tuturor datelor culese despre impactul textilelor, Pactul Verde European, Planul de Acțiune pentru Economie Circulară și Strategia Industrială au identificat textilele drept un sector prioritar în care UE poate deschide calea către o economie circulară neutră din carbon și a anunțat o strategie a UE privind textilele. Noua strategie a Comisiei include, de asemenea, măsuri de sprijinire a materialelor circulare și a proceselor de producție, de a combate prezența substanțelor chimice periculoase și de a ajuta consumatorii să aleagă textile durabile.

 

Trecerea de la modelul economic tradițional, liniar, care se bazează pe un model de „ia - fă - consumăaruncă” la un model de producție și consum circular, care implică recuperarea, reutilizarea, reciclarea și valorificarea cât mai mult posibil a materialelor și produselor existente, dar și proiectarea ecologică, ar putea aduce multe beneficii comunităților, așa ca:

  • reducerea presiunii asupra mediului,
  • îmbunătățirea securității aprovizionării cu materii prime,
  • creșterea competitivității,
  • stimularea inovării,
  • stimularea creșterii economice,
  • crearea locurilor de muncă.

 

Strategiile principale de economie circulară se bazează pe:

1. Eliminarea cererii de produse sau prevenția generării deșeurilor;

2. Reducerea utilizării resurselor;

3. Înlocuirea materialelor (de ex. energie electrică din surse regenerabile);

4. Reintroducerea în același flux de producție;

5. Utilizarea într-un flux diferit;

6. Recuperarea elementelor cu valoare (ex. recuperarea energiei din deșeuri, compost, etc);

7. Reîntoarcerea într-o stare care să nu afecteze mediul (tratarea sau izolarea deșeurilor).

 

Astfel, conform Strategiei de dezvoltare cu emisii reduse a Republicii Moldova până în anul 2030 şi a Planului de acţiuni pentru implementarea acesteia, aprobată prin HG nr. 1470/2016, Republica Moldova își propune reducerea necondiţionată, până în anul 2030, a emisiilor de gaze cu efect de seră provenite de la sectorul deşeurilor cu 38% şi reducerea de gaze cu efect de seră condiţionată pînă la 47% comparativ cu anul 1990. Acestea pot fi atinse prin aplicarea activă a principiului „ierarhiei deșeurilor” și transpunerea directivelor europene privind economia circulară în legislația națională.

 

Spre exemplu, Franța a fost prima țară care în anul 2007 a declarat un cadru legal pentru gestionarea deșeurilor textile, prin supunerea acestora mecanismului de responsabilitate extinsă a producătorului. Politica de REP pentru aceste produse textile, are drept scop să atragă producătorii de textile responsabili pentru colectarea și reciclarea îmbrăcămintei, lenjeriei și încălțămintei la sfârșitul utilizării.

 

Ulterior, Țările de Jos au cerut o obligație la nivelul UE pentru REP pentru textile, iar Suedia a pus în mișcare planuri de a introduce mecanismul REP pentru textile de la 1 ianuarie 2022. În afara UE, guvernul Regatului Unit s-a angajat să revizuiască și să se consulte cu privire la mecanismul REP pentru textile.

 

În Republica Moldova colectarea deșeurilor rămâne responsabilitatea administrației publice locale, care prin mijloace proprii sau prin concesionarea serviciului de salubrizare către un operator autorizat asigură colectarea, transportul, tratarea, valorificarea și eliminarea finală a acestor deșeuri.

 

Totodată, pentru a consolida reutilizarea şi prevenirea, reciclarea şi alte tipuri de valorificare a deşeurilor, persoanele fizice sau juridice care, la nivel profesional, proiectează, produc, prelucrează, tratează, vînd şi/sau importă produse sînt supuse regimului de responsabilitate extinsă a producătorului. Actualmente în Republica Moldova mecanismului de REP sunt supuse produsele de echipamente electrice și electronice, baterii și acumulatori, ambalaje, anvelope și uleiuri uzate. Deșeurile textile sunt gestionate ca și celelalte tipuri de deșeuri, în conformitate cu prevederile Legii nr. 209/2016 privind deșeurile.