D3 – Păduri și alte terenuri împădurite
Întrebări-cheie:
- Care este suprafața totală a terenurilor acoperite cu vegetație forestieră din Republica Moldova?
- Au fost înregistrate progrese în atingerea obiectivului național privind extinderea suprafeței acoperite cu vegetație forestieră pe o suprafață de 15% din întreg teritoriul țării?
Mesaje-cheie:
- În anul 2020, fondul forestier național a constituit 11,4% din teritoriul ţării, iar suprafața totală acoperită cu păduri – 11,3%.
- Comparativ cu anul 2005, suprafața terenurilor împădurite s-a mărit cu 80800 ha, sau cu 2,38% din suprafața totală a țării (anul 2018). Iar în anul 2020 regenerările pădurilor constituie aproximativ 4000 ha..
Pădurile Republicii Moldova sunt o parte componentă a patrimoniului natural naţional şi sunt printre puţinele surse regenerabile care oferă posibilitatea de a influenţa şi ameliora calitatea mediului înconjurător. Resursele forestiere din Republica Moldova sunt constituite din resursele fondului forestier şi vegetaţia forestieră din afara acestuia.
Conform datelor Biroului Național de Statistică, în anul 2020 suprafaţa acoperită cu păduri alcătuia 3818 mii ha, sau 11,3 % din teritoriul ţării, fondul forestier constituia 4254 mii ha (11,4%).
Republica Moldova mai dispune de 50,8 mii ha vegetaţie forestieră din afara fondului forestier (Tabelul 1), ceea ce constituie 30,3 mii ha perdele forestiere de protecţie (câmpuri agricole, drumuri, râuri şi bazine acvatice etc.) şi 20,5 mii ha – alte tipuri de vegetaţie forestieră (spaţii verzi, plantaţii de arbori şi arbuşti etc.). Pe parcursul perioadei 1990-2020 suprafața vegetației forestiere din afara fondului forestier a fost relativ constantă, înregistrându-se o creștere ușoară de 8,1%.
Majoritatea acestor terenuri acoperite cu vegetaţie forestieră nu sunt amenajate şi gospodărite în baza unor proiecte şi planuri justificate şi argumentate. Gospodărirea se face cu încălcări ale tehnologiilor silvice şi fără respectărea exigenţelor ecologice şi silvice.
Tabelul 1. Evoluția suprafeței vegetației forestiere din afara fondului forestier din Republica Moldova
Anii | Perdele forestiere de protecţie, mii ha | Plantaţii de arbori şi arbuşti, mii ha | Total vegetație forestieră din afara fondului forestier, mii ha |
1990 | 31,4 | 15,6 | 47,0 |
1991 | 31 | 16 | 47,0 |
1992 | 31,7 | 16,1 | 47,8 |
1993 | 31,5 | 17 | 48,5 |
1994 | 30,6 | 16,4 | 47,0 |
1995 | 30,4 | 23,7 | 54,1 |
1996 | 30,6 | 14,6 | 45,2 |
1997 | 30,8 | 23,8 | 54,6 |
1998 | 30,6 | 20,9 | 51,5 |
1999 | 31 | 18,4 | 49,4 |
2000 | 30,7 | 20,2 | 50,9 |
2001 | 31,1 | 19,4 | 50,5 |
2002 | 30,7 | 19,3 | 50,0 |
2003 | 30,6 | 19,9 | 50,5 |
2004 | 30,5 | 18,6 | 49,1 |
2005 | 30,8 | 18,5 | 49,3 |
2006 | 30,9 | 19,6 | 50,5 |
2007 | 31,0 | 20,2 | 51,1 |
2008 | 30,9 | 20,5 | 51,5 |
2009 | 30,9 | 21,2 | 52,1 |
2010 | 29,8 | 19,2 | 49,1 |
2011 | 30,8 | 21,2 | 52,0 |
2012 | 30,8 | 21,2 | 52,0 |
2013 | 30,7 | 21,2 | 52,0 |
2014 | 30,7 | 19,4 | 50,1 |
2015 | 30,7 | 20,4 | 51,2 |
2016 | 30,8 | 20,9 | 51,6 |
2017 | 30,8 | 20,8 | 51,6 |
2018 | 30,6 | 20,2 | 50,8 |
2019 | 30,5 | 20,4 | 50,9 |
2020 | 30,3 | 20,5 | 50,8 |
Sursa datelor: Cadastrul funciar general
Etajul arborescent al pădurilor din Republica Moldova este format dintr-o varietate destul de largă a speciilor de arbori. În cadrul lucrărilor de amenajament silvic au fost identificate şi descrise peste 65 specii de arbori, inclusiv: stejar pedunculat (Quercus robur), gorun (Quercus petraea), stejar pufos (Quercus pubescens), fag (Fagus sylvatica), plop alb (Populus alba), plop negru (Populus nigra), salcia albă (Salix alba), salcâm (Robinia pseudoacacia), frasin comun (Fraxinus excelsior), mojdrean (Fraxinus ornus), tei cu frunza mare (Tilia platyphyllos), tei argintiu (Tilia tomentosa), tei pucios (Tilia cordata), carpen (Carpinus betulus), paltin de câmp (Acer platanoides), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), jugastru (Acer campestre), nuc comun (Juglans regia), ulm de câmp (Ulmus minor), pin silvestru (Pinus sylvestris), pin negru (Pinus nigra) etc.
Etajul arbustiv este constituit din peste 20 de specii de arbuşti, inclusiv: alun (Corylus avellana), lemn câinesc (Ligustrum vulgare), măceş (Rosa canina), dârmox (Viburnum lantana), păducel (Crataegus sp.), sânger (Cornus sanguinea), cătină roşie (Tamarix ramosissima), caragană (Caragana arborescens), scumpie (Cotinus coggygria), soc negru (Sambucus nigra), porumbar (Prunus spinosa), corn (Cornus mas) etc.
Conform structurii orizontale, în compoziția pădurilor Republicii Moldova predomină specii de foioase (98,4%), inclusiv cvercinee – 28,7 %, frăsinete – 7,8%, cărpinete – 5,3%, salcâmete 33,1%, teișuri – 3,5% etc., rășinoasele fiind prezentate doar în proporție de 1,6%.
Fig. 3. Date privind progresele înregistrate pe parcursul anilor 2005-2018 referitor la extinderea suprafețelor acoperite cu păduri comparativ cu obiectivul național
Conform datelor din Figura 3 se constată că pe parcursul ultimilor 14 ani s-au înregistrat progrese (+80800 ha terenuri acoperite cu păduri), însă dinamica actuală de extindere a suprafețelor acoperite cu păduri este modestă: 600 ha în anul 2015, 200 ha în anul 2017 și 1300 în anul 2018.
Pentru a atinge ținta stabilită în Strategia de mediu a Republicii Moldova pentru anii 2014-2023, de extindere a suprafețelor de păduri pînă la 15 % din teritorilul țării, este necesarea plantarea a încă 127 mii ha.
Funcţiile ecoprotective ale pădurii se manifestă mai pronunţat numai în cazul în care gradul de împădurire a teritoriilor depăşeşte 15%. Prin urmare, gradul de împădurire a teritoriului Republicii Moldova este insuficient pentru a menţine un echilibru ecologic constant, fapt ce poate conduce la: un impact mai accentuat al schimbărilor climatice, secete tot mai frecvente, gradul înalt de eroziune a solurilor, degradarea resurselor acvatice, în special a rîurilor mici, periclitarea diversităţii biologice, pierderi în producţia agricolă şi în economia naţională în ansamblu.
4.2.1. Starea fitosanitară a pădurilor
Condiţiile climaterice anomale şi aride pe parcursul ultimilor ani au avut un efect negativ asupra stării silvopatologice şi fitosanitare a pădurilor. Analiza condiţiilor climaterice din ultimii ani denotă că perioadele secetoase sunt de amploare, având şi un caracter intensiv. Astfel, în perioada 2010-2020 pe teritoriul ţării au fost înregistrate secete în anii: 2011, 2012, 2015, 2017. Secetele din anii respectivi au fost clasificate ca fiind cele mai puternice după intensitate, după teritoriul afectat şi daunele produse. Aceste secete au produs schimbări în regimul hidrologic al solului, au redus nivelul apelor freatice, înrăutăţind astfel condiţiile de creştere şi dezvoltare a principalelor specii de arbori şi arbuşti. În rezultatul acestor secete s-a simţit o slăbire bruscă a ecosistemelor forestiere, reducerea rezistenţei biologice a arborilor la acţiunea factorilor negativi, ceea ce a dus la degradarea arboretelor, intensificarea proceselor de uscare pe suprafeţe mari şi la crearea condiţiilor pentru răspândirea în masă a dăunătorilor fitofagi şi xilofagi. Dinamica focarelor de dăunători defoliatori în arboretele gestionate de Agenţia „Moldsilva” în perioada anilor 2010-2018 sunt prezentate în Tabelul 2.
Tabelul 2. Dinamica focarelor de dăunători defoliatori în arboretele gestionate de Agenţia ,,Moldsilva”
Dăunătorul | Suprafaţa focarelor la sfârșitul anului, mii ha | ||||||||||
2010 | 2011 | 2012 | 2013 | 2014 | 2015 | 2016 | 2017 | 2018 | 2019 | 2020 | |
Suprafaţa focarelor de dăunători fitofagi | 56 | 61 | 85,27 | 79,78 | 63,49 | 43,81 | 45,9 | 69,9 | 101,3 | 83,76 | 70,6 |
Inclusiv necesită măsuri de combatere | 31 | 33,2 | 35,7 | 52,9 | 39,2 | 10,9 | 20,2 | 34,5 | 54,8 | 16,2 | 1,4 |
Molia verde a stejarului | 3,9 | 2,7 | 75,9 | 59,2 | 37,17 | 14,49 | 13,2 | 20,0 | 25,51 | 24 | 27,1 |
Cotarul verde şi cotarul brun | 48,4 | 50,2 | 6,09 | 10,85 | 18,04 | 25,63 | 23,5 | 35,9 | 53,73 | 50,5 | 34,5 |
Omida păroasă a stejarului | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 3,6 | 7,27 | 1,1 | 0 |
Trombarul frunzelor de frasin | 3,4 | 3 | 3,28 | 9,53 | 8,28 | 3,69 | 9,2 | 10,4 | 14,37 | 7,9 | 9,0 |
Alte specii de dăunători (viespea frunzelor de ulm) | 0,3 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0,42 | 0,26 | 0 |
Sursa datelor: Materialele Simpozionului ştiinţifico-practic ,,Asigurarea managementului forestier durabil prin implementarea tratamentelor silvice şi promovarea regenerărilor naturale, a împăduririlor”. Agenția „Moldsilva”, Chișinău, 2020, ICAS (Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice).
4.2.2. Incendiile de păduri
Datorită predominării în compoziția pădurilor din Republica Moldova a speciilor de foioase incendiile forestiere au o amploare relativ redusă. Concomitent, în anii cu secetă suprafața incendiilor forestiere crește esențial. Majoritatea incendiilor forestiere sunt constatate/înregistrate în culturi silvice sau arborete tinere, în special amplasate în vecinătatea terenurilor cultivate agricol sau a căilor de acces. Cauza apariției majorității incendiilor forestiere este aprinderea miriștilor sau a resturilor vegetale în terenurile agricole amplasate limitrof masivelor forestiere. De asemenea, sunt frecvente cazurile incendierii pădurilor în zonele de agrement și turism.
Datele privind suprafeţele silvice cuprinse de incendii (Tabelul 3) sunt disponibile în anuarele statistice ale RM şi în cele ale UATSN. Conform datelor respective, se constată că în perioada 1990-2020 suprafața incendiilor forestiere înregistrate constituie 3717 ha, sau circa 1,0% din suprafața acoperită cu păduri.
Tabelul 3. Suprafeţe silvice cuprinse de incendii în RM în perioada 1990-2020, ha
Anii | Suprafața afectată de incendii, ha | ||
Malul drept al Nistrului | Malul stâng al Nistrului | Total RM | |
1990 | 120,1 |
| 120,1 |
1991 | 20,1 |
| 20,1 |
1992 | 22,0 |
| 22,0 |
1993 | 1,5 |
| 1,5 |
1994 | 33,5 |
| 33,5 |
1995 | 1,4 | 0,5 | 1,9 |
1996 | 0,0 | 11,2 | 11,2 |
1997 | 0,0 | 3,4 | 3,4 |
1998 | 9,7 | 24,0 | 33,7 |
1999 | 0,0 | 25,2 | 25,2 |
2000 | 0,0 | 0,9 | 0,9 |
2001 | 41,6 | 15,4 | 57,0 |
2002 | 12,5 | 18,1 | 30,6 |
2003 | 10,5 | 23,0 | 33,5 |
2004 | 42,0 | 46,0 | 88,0 |
2005 | 5,5 | 2,9 | 8,4 |
2006 | 32,6 | 58,2 | 90,8 |
2007 | 683,3 | 108,0 | 791,3 |
2008 | 31,0 | 24,0 | 55,0 |
2009 | 126,0 | 8,2 | 134,2 |
2010 | 20,0 | 26,9 | 46,9 |
2011 | 25,9 | 36,9 | 62,8 |
2012 | 636,6 | 35,8 | 672,4 |
2013 | 460,0 | 7,1 | 467,1 |
2014 | 9,5 | 28,9 | 38,4 |
2015 | 338,2 | 18,0 | 356,2 |
2016 | 119,0 | 59,8 | 178,8 |
2017 | 173,0 | 73,8 | 246,8 |
2018 | 79,0 | 5,9 | 84,9 |
2019 | - | - | - |
2020 | - | - | - |
Total perioadă | 3054,5 | 662,1 | 3716,6 |
Sursa datelor: Anuarele statistice ale RM pentru anii 1994 (p.38), 1999 (p.20), 2007 (p.22), 2011 (p.22), 2014 (p.22), 2015 (p.22); Biroul Național de Statistică, Statistici pe domeniul Geografie și mediul înconjurător (Incendii de pădure, la 1 noiembrie (2010-2018)); Biroul Național de Statistică, Resursele naturale şi mediul în Republica Moldova, Ediția 2020;
În condițiile Republicii Moldova, cu resurse forestiere limitate, impact major al schimbărilor climatice și o presiune continuă asupra ecosistemelor silvice și a biodiversității lor, integritatea și securitatea pădurilor devine un imperativ pentru întreaga societate. Recomandările pentru realizarea acestui obiectiv sunt:
- delimitarea și înregistrarea fondului forestier proprietate a statului;
- actualizarea cadrului normativ din domeniu (reglementarea unor noi aspecte: plăţile forestiere, pădurile comunale, sectorul privat în domeniul forestier etc.);
- crearea condiţiilor pentru consolidarea sectorului forestier comunal şi constituirea unui sector forestier privat viabil;
- extinderea amenajamentului silvic pe întreg teritoriul fondului forestier indiferent de deţinători, aplicarea unui regim silvic unic de gospodărire;
- sporirea eficienţei ecologice a lucrărilor de îngrijire şi conducere a pădurii, a tăierilor de regenerare, de conservare şi reconstrucţie ecologică aplicate;
- crearea unei reţele de perdele forestiere, trupuri mici de păduri, care să reducă distanţele dintre actualele masive forestiere.
Specificarea indicatorului
Definiția indicatorului
Indicatorul arată suprafața totală a terenurilor fondului forestier, ponderea terenurilor acoperite cu păduri din fondul forestier și a altor terenuri acoperite cu vegetație forestieră din zona țării și raportul dintre aceste suprafațe și suprafața totală a țării.
Conform Codului silvic, terenurile din fondul forestier cuprind:
a) - terenuri pentru împădurire:
- terenuri destinate reîmpăduririi;
- terenuri destinate împăduririi;
b) terenuri afectate gospodăriei silvice;
c) terenuri neproductive: mlaştini, stîncării, pante abrupte, alunecări de teren, soloneţuri etc.
Fondul forestier nu include:
a) perdelele forestiere de protecţie amplasate pe terenurile cu destinaţie agricolă;
b) perdelele forestiere de protecţie şi plantaţiile de arbori şi arbuşti situate de-a lungul căilor de comunicaţie şi pe terenurile fondului acvatic;
c) grădinile botanice, dendrologice şi zoologice, spaţiile verzi ale localităţilor urbane şi rurale.
Unitatea de măsură
Suprafețele forestiere sunt măsurate în hectare; și ponderea diferitelor categorii sunt oferite procentual.
Justificarea indicatorului
Indicatorul oferă o măsură a suprafeței și a stării terenurilor fondului forestier și a altor terenuri forestiere din țară și arată tendințele de utilizare și protecție a acestora.
Referințe
Ghidul pentru aplicarea indicatorilor de mediu in Europa de Est, Caucaz și Asia Centrală elaborați de Grupul de Lucru Comun pe Indicatori si Statistica de Mediu al Comitetului pe Politicile de Mediu in cadrul CEE-ONU.
https://www.unece.org/env/indicators.html
Contextul politicii de mediu (obiective și ținte)
Nivel național
- Strategia de mediu pentru anii 2014-2023;
- Strategia privind diversitatea biologică a Republicii Moldova pentru anii 2015-2020 şi a Planului de acţiuni pentru implementarea acesteia;
- Strategia dezvoltării durabile a sectorului forestier din Republica Moldova;
- Codul nr. 887 din 21.06.1996 Codul silvic;
- Hotărîrea Guvernului nr. 1186 din 28.10.2016 pentru aprobarea Regulamentului privind efectuarea lucrărilor de împădurire a terenurilor degradate proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale și a terenurilor degradate proprietate privată;
Obiective naționale
Extinderea suprafețelor acoperite cu păduri pînă la 15 % din suprafața totală a țării.
Nivel international
- Convenția privind Diversitatea Biologică (CDB-ul Națiunilor Unite);
- Convenția privind schimbările climatice;
- Convenția pentru combaterea deșertificării.
Obiective internaționale
- Conferința Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu și Dezvoltare a adoptat Declarația Autoritară fără caracter juridic obligatoriu, dar învestită cu autoritate, a Principiilor pentru un consens global privind gestionarea, conservarea și dezvoltarea durabilă a tuturor tipurilor de păduri (Principiile pădurilor). În conformitate cu Convenția privind Diversitatea Biologică (CDB-ul Națiunilor Unite), a fost adoptat un Plan strategic pentru biodiversitate 2011-2020, care impune ca până în 2020, rata pierderii tuturor habitatelor naturale, inclusiv pădurile, să fie cel puțin la jumătate și unde este posibil apropiată de zero, iar degradarea și fragmentarea să fie redus semnificativ.
Metodologia de calcul al indicatorului (inclusiv descrierea datelor utilizate)
- Ponderea terenurilor fondului forestier din zona țării se calculează folosind formula:
Ponderea terenurilor fondului forestier din zona țării (%) = Suprafața totală a terenurilor fondului forestier din zona țării în hectare / suprafața totală a țării în hectare.
- Ponderea terenurilor acoperite cu păduri din fondul forestier se calculează după formula:
Ponderea terenurilor acoperite cu păduri din fondul forestier (%) = Terenuri ale fondului forestier acoperite cu păduri în hectare / suprafața totală a terenurilor fondului forestier din zona țării în hectare.
- Ponderea altor terenuri forestiere din zona țării se calculează după formula:
Ponderea altor terenuri forestiere din zona țării (%) = (plantații de tufari și arbuști în hectare + fîșii forestiere de protecție în hectare) / suprafața totală a țării în hectare.
În culegerea de date și calcule au fost utilizate definițiile relevante stabilite de Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Organizației Națiunilor Unite (FAO) pentru Evaluarea Globală A Resurselor Forestiere (2015) și de Conferința Ministerială Privind Protecția Pădurilor În Europa (MCPFE). Pădurea este definită ca pământ care se întinde pe mai mult de 0,5 hectare cu copaci mai mari de 5 metri și acoperire cu coronament mai mare de 10 la sută sau copaci capabili să atingă aceste praguri in situ. Nu include terenuri care sunt predominant utilizate în terenuri agricole sau urbane. Din aceste zone clasificate ca păduri, se pot distinge zone care sunt pădure naturale sau plantate, zone destinate producției, precum și zone destinate protecției solului și apei, serviciilor ecosistemice și biodiversității. Definițiile desemnărilor zonelor forestiere pot fi găsite în glosarul acestui indicator.
Datele sunt, în general, cuprinse în inventarele forestiere naționale și obținute prin eșantionarea de sondaje la sol, sondaje cadastrale, teledetecție sau o combinație a acestora. Frecvența evaluării este, în general, de cinci ani.
Referințe la surse metodice
Ghidul pentru aplicarea indicatorilor de mediu in Europa de Est, Caucaz și Asia Centrală elaborați de Grupul de Lucru Comun pe Indicatori si Statistica de Mediu al Comitetului pe Politicile de Mediu in cadrul CEE-ONU.
https://www.unece.org/env/indicators.html
Incertitudini
Nu au fost identificate.
Sursa datelor
- Datele sunt furnizate de Biroul Național de Statistică.
- http://icas.com.md/activitati-2/proiecte-internationale-in-derulare/
Metadate
Topic: Păduri și alte terenuri împădurite
Cod indicator: D3
Tags: păduri, fond forestier, Moldova, terenuri împădurite
Perioada de referință: 1994-2020
DPSIR: Stare
Tipologie: indicator descriptiv (tip A)